Articole

Centenarul Marii Uniri si rolul minoritatilor nationale la dezvoltarea societatii romanesti

Asociatia interetnica „ANIMA FORI” organizeaza, in data de 13.11.2018, la ora 13, in sala „N. Balcescu” a Palatului Parlamentului, conferinta „Centenarul Marii Uniri si rolul minoritatilor nationale la dezvoltarea societatii romanesti”. Evenimentul, organizat cu sprijinul Comisiei pentru cultura, arte, mijloace de informare in masa, se bucura de participarea Grupului parlamentar al minoritatilor nationale din Camera Deputatilor si vizeaza promovarea culturii si valorilor identitare prin care acestea au contribuit la dezvoltarea statului roman modern.

Marin Gherman

Cernauti si icoane

ZVETLANA PREOTEASA, BIBLIOTECA METROPOLITANA

„Nu locul unde traiesti te face roman, ci sufletul si esenta ta spirituala” (Zvetlana Preoteasa)

Un interviu realizat de Irina Airinei

Directoarea Bibliotecii Metropolitane din Bucuresti, doamna Zvetlana Preoteasa este profesoara de limba engleza. In 2007 a fost numita secretar de stat pentru invatamantul preuniversitar, post in care a avut grija ca mii de copii din zonele rurale sa poata ajunge la scoli cu microbuze scolare. In perioada 2013-2015 a fost director general al Institutului „Eudoxiu Hurmuzachi” pentru romanii de pretutindeni. Este cunoscuta pentru ceea ce a facut legat de educa?ia romanilor din Spania, Italia, Grecia ?i Republica Moldova. Centrul Bucovinean de Arta pentru Conservarea si Promovarea Culturii Traditionale Romanesti la Cernauti i-a decernat titlul de “OMUL ANULUI 2015“ , iar FADERE, cea mai mare federatie a romanilor din diaspora, i-a acordat un premiu pentru activitatea desfasurata in comunitatile romanesti. Este autoarea misteriosului roman FRUNZA DE ACACIA.

ROMANIA 100-ISRAEL 70

Dubla aniversare pe muzica de SHLOMO JOSEFSOHN

DR.WANG

IN MEMORIAM DR. WANG

 

Oradea, un miraculos athanor interetnic

Dr. Irina Airinei

Ada Segal Shefer lansare

            DUBLA SARBATOARE

Arad si Oradea: Manifestari dedicate Centenarului Marii Uniri si implinirii a 70 de ani de la infiintarea Statului Israel

Dr. Irina Airinei

 

Moto: „Cand Romania sarbatoreste 100 de ani de la Marea Unire, Israel sarbatoreste 70 de ani de la infiintarea statului Israel, dar totodata sarbatorim si 70 de ani de relatii diplomatice neintrerupte intre Israel si Romania.”. (Ambasadoarea Statului Israel in Romania, TAMAR SAMASH, februarie, 2018)

          

UN DAR NUMIT MOSARI

 

(prieten unic, autor, printre altele, al volumului Eu sunt cel mai bun, Sigma, 2011)

 

Irina Airinei

 

Adela Shefer Romania unita

Romania unita

 

Adela Shefer

Ziaristi si oameni de stat, fauritori ai Marii Uniri in patrimoniul toponimic al Bucurestilor

Irina Airinei Vasile, lector dr. la Scoala Nationala de Studii Politice si Administrative, Bucuresti

Sorin Bordusanu, vicepresedintele Comisiei de Atribuiri de Denumiri a Municipiului Bucuresti

 

Deceniul 2 al secolului al XX-lea a fost marcat de una dintre cele mai mari conflagratii mondiale care a dus la reasezarea ordinii mondiale, incetarea absolutismului monarhic din Europa si aparitia de state nationale prin dezmembrarea vechilor imperii. Sfarsitul razboiului a reprezentat momentul propice prin care populatia romaneasca a reusit sa se readune intr-un singur stat unitar prin unirea provinciilor Basarabia, Bucovina, Transilvania, Banat, Crisana , Maramures cu provinciile romanesti unite in anul 1859. Multe din personalitatile vietii politice si culturale, atat din vechiul Regat al Romaniei cat si din provinciile romanesti limitrofe si-au adus contributia la definitivarea dorintei milenare a romanilor de a trai intr-un singur stat unitar. Recunoasterea contributiilor acestor personalitati a avut loc si prin decizia municipalitatilor, indiferent de perioadele social-politice care s-au succedat, de a le omagia prin atribuirea  numelor lor ca denumiri pentru artere de circulatie mai mari sau mai mici. Acesta este unul din modurile prin care se transmit tinerei generatii informatii esentiale privindu-i pe fauritorii marii Uniri.

BRUXELLES, P.E.: EXPOZITIA „DOCUMENTELE MARII UNIRI”

Irina Airinei

Dr. Ionut Cojocaru: Initiativa acestei expozitii am luat-o in urma convorbirii mele cu domnul europarlamentar Laurentiu Rebega care mi-a solicitat sprijinul pentru a face o intalnire aici, la Bruxelles care sa marcheze Centenarul Marii Uniri. 

ASOCIATIA ANIMA FORI saluta comunicatul directorului Institutului Elie Wiesel, dr. Alexandru Florian exprimat in spiritul valorilor umaniste europene

ASOCIATIA ANIMA FORI saluta comunicatul directorului Institutului Elie Wiesel, dr. Alexandru Florian exprimat in spiritul valorilor umaniste europene.

In spiritul solidaritatii umane si al relatiilor interetnice, ASOCIATIA ANIMA FORI condamna orice derapaj privind promovarea unor figuri antisemite, sovine, naziste, de trista amintire. Condamnam orice actiune institutionala sau privata care poate leza drepturile vreunei minoritati etnice, religioase sau de alta natura . ANIMA FORI este o organizatie non-profit internationala infiintata in 2012, promovand toate religiile, culturile si mediile sociale pentru o Europa diversa si incluziva. ANIMA FORI actioneaza pentru a combate prejudecatile si discriminarea si pentru coeziune sociala prin formare, educatie, dialog si receptare publica.

Irina Airinei Acasa la AMOS OZ

Coplesita de farmecul Tel Avivului anilor 20, cu viziunea Scolii de la Bezalel...Vizitand un anume Tel Aviv, cel al FANIEI OZ care ne-a fost ghid, cel al doamnei NILY OZ, cea care ne-a primit cu soarele in brate in Parcul Meir, la capatul strazii Bialik...Strada ai carei arhitecti, Koplevitz, Levy sau Baerwald au  planuit constructiile albe, profilate pe fundalul magic al seninului mediteranean si care ilumineaza materia intr-o forma spiritualizata. Motivele orientale ale lui lui Reuven Rubin sau Nahum Gutman adoptate subtil de  Art Nouveaul sau Jugendstilul local,  vibreaza in aerul proaspat al zilei. Mai apoi, iata-ne  acasa la AMOS OZ, in acest Templu al cartii din Ramataviv in care oficiaza, cu simplitate si blandete, nu un ascet al condeiului, ci un om al zilelor noastre care ne vrajeste cu indrazneala de a privi Israelul in ochi. Suntem oaspetii lui, aici, ca si Altundeva, in cartile lui care ne-au daruit clipe fermecate, invataceii de la PAIDEIA, scoala condusa astazi de fiica sa, FANIA OZ SALZBERGER, ghidul nostru prin Tel Avivul poetilor, pictorilor si arhitectilor inceputurilor moderne. Incercam sa atingem apa si vantul, traim scene si intamplari din cartile lui si, deodata ne cuprinde o pace desavarsita...

 

 

Cu Fania Oz la Ceasul Sperantei

Cu Fania Oz la Ceasul Sperantei

Irina Airinei

Scriitoarea israeliana Fania Oz-Salzberger a venit in Romania, in perioada 3-5 iunie 2016 la Salonul International de Carte Bookfest cu prilejul lansarii in limba romana a volumului „Evreii si cuvintele“ scris impreuna cu tatal domniei sale, Amos Oz. Istoricul Fania-Oz Salzberger, una din cele mai mai indragite personalitati ale spatiului cultural israelian, profesor la Universitatea din Haifa si director al Institutului European pentru Studii Iudaice PAIDEIA din Stockholm, ne-a marturisit, intr-un interviu anterior, ca bunicii materni au venit din Basarabia si vorbeau adeseori romana. Cu o caldura sufleteasca aparte, ne transmite, parca, misterul, tristetea, poezia celor care traiesc doar in amintire.

Expozitia "Evreii in lupta si in rezistenta"

La 7 septembrie 2017, la Bajit Café din Stockholm, a avut loc ceremonia de deschidere a expozitiei "Evreii in lupta si in rezistenta - eforturile de rezistenta ale evreilor cehoslovaci in timpul celui de-al doilea razboi mondial". 

TEL AVIV ZIUA LIMBII ROMANE

Joi, 31 august 2017, israelienii originari din Romania au sarbatorit "Ziua Limbii Romane" conform legii nr. 53/2013, de promovare a culturii romanesti în strainatate. Evenimentul, la care au participat aproximativ 200 de persoane, a fost organizat de ziarul "Gazeta Romaneasca" si a fost gazduit de sala de conferinte a Institutului Cultural Roman de la Tel Aviv.

 

FILDERMAN: 135 de ani de la nastere

Definitia poetului universal, scandata de inconfundabilul G. Calinescu in cadrul Sesiunii Stiintifice a Academiei Romane si a Uniunii Scriitorilor, organizate cu prilejul implinirii a 75 de ani de la moartea lui Mihai Eminescu la Bucuresti, in iunie 1964 i se potriveste atat de bine si poetului florilor de mucigai. O inima individuala puternica si sonora a batut si in pieptul lui Tudor Arghezi, iar bataile lui sunt percepute si azi, chiar si din filele ingalbenite, dar pline de viata, de umor dulce-amar, de sarcasm, uneori, ale Biletelor de Papagal.

Alexandru Mocioni : Omul si muzica lui – Radu Sinaci

Dr. Irina Airinei

Presedintele ASOCIATIEI ANIMA FORI

Volumul „Alexandru Mocioni/Omul si muzica lui” de Radu Sinaci, aparut in urma straduintelor conjugate ale Editurii ProUniversitaria si Asociatiei interetnice ANIMA FORI, ne vorbeste despre idealul convietuirii interetnice firesti in urbea simbolica a inimii marelui om a carui viata destainuie povesti uluitoare, pe nedrept, uitate, despre profesiunea sa de credinta : apararea fiintei identitare.

Lucrarea de fata e un simbol al pacii, deziderat al Romaniei si al Ungariei in egala masura. Dedicata cunoasterii unei fatete necunoscute a uriasei personalitati politice si culturale a lui Alexandru Mocioni,  lucrarea muzicologului Radu Sinaci scoate la lumina o parte din opera sa componistica, deschizand noi rute de cercetare in istoria muzicii. Sunt fatete luminoase, redescoperite, ale personalitatii celui care a fost militant politic pentru drepturile popoarelor, ferment si sol fertil pentru intelectualitatea romaneasca din Transilvania premergatoare actului Unirii de la 1918.

Ada Shaulov Enghelberg

Literatura celei de-a doua sanse

de Irina Airinei

„Faptul ca aceste doua romane vorbesc despre posibilitatea ca dragostea sa apara oricand, ca nu e niciodata prea tarziu, ca exista intotdeauna prilejul celei de-a doua sanse, este un lucru care da speranta. ” Astfel rezuma esenta celor doua romane autobiografice ale scriitoarei Ada Shaulov Enghelberg,  Felicia Waldman, conferentiar universitar la Facultatea de Litere a Universitatii Bucuresti, importanta contributoare, prin opera ei, la istoria iudaismului din Romania.

 

 

Bucurestiul sefard

http://www.tvrplus.ro/editie-cultura-minoritatilor-535075

Un film de CLEOPATRA LORINTIU Bucurestiul strazilor.Cu Irina Airinei si Sorin Bordusanu( emisiunea Identitati, Cultura minoritatilor pentru TV

https://www.youtube.com/watch?v=rd-NBY5Vmtc&index=2&list=PLTsR4WGT8-KHdBVuHFtQyOnmrSebZv4EF

Cleopatra Lorintiu in dialog cu Bela Krizbai

http://www.tvrplus.ro/editie-cultura-minoritatilor-430683

Cleopatra Lorintiu : Dublueu, cu Ada Shaulov Enghelberg

http://www.tvrplus.ro//editie-cultura-minoritatilor-421846

Cleopatra Lorintiu si romanii nostri din Israel

http://www.tvrplus.ro//editie-cultura-minoritatilor-420107

Cleopatra Lorintiu Prietena mea, Hanna o emisiune cu Magdalena Stroe, Drept intre popoare.

http://www.tvrplus.ro/editie-cultura-minoritatilor-437448

Cleopatra Lorintiu si Marco Maximilian Katz

http://www.tvrplus.ro/editie-cultura-minoritatilor-460849

Cleopatra Lorintiu si Tiberiu Roth

http://www.tvrplus.ro/editie-cultura-minoritatilor-460849

Cleopatra Lorintiu: Un dialog cu prof.dr. Alexandru Florian, directorul INH, Elie Wiesel

http://www.tvrplus.ro//editie-cultura-minoritatilor-518744

BORIS M. MEHR POEMA SINAGOGII


Sinagoga - Beit Hamidrash- Beit Hamikdash- Beit Haknesset

 

O CONTRIBUTIE EVREIASCA LA O EUROPA FAVORABILA INCLUZIUNII - CEJI

 

O CONTRIBUÈšIE EVREIASCA LA O EUROPA FAVORABILA INCLUZIUNII

Dr. Irina Airinei

 

Luni, 5 decembrie, la sediul Google din Bruxelles, organizatia evreiasca CEJI-O CONTRIBUÈšIE EVREIASCA LA O EUROPA FAVORABILA INCLUZIUNII care a implinit 25 de ani de activitate,  a lansat un nou proiect de combatere a criminalitatii motivate de ura, proiect in care colaboreaza cu Comisia Europeana,cu gigantii social media Twitter si Facebook.

 

Si lespezile vorbesc. Cimitirele evreiesti din Bucovina

 

„S lespezile vorbesc. Cimitirele evreiesti din Bucovina”

Dr. Irina Airinei

„ACEST DRUM PRINTRE PIETRELE DE MORMaNT E UN DRUM INITIATIC...CARE DUCE CATRE PROPRIA SA VIATA.”

Efraim Zuroff publicat la HASEFER

Efraim Zuroff publicat la HASEFER : Romania a dat un exemplu!

Conf. dr. Felicia Waldman

Filderman, Memorii si Jurnale (1900-1940)

Eveniment major : Wilhelm Filderman, Memorii si Jurnale (1900-1940)

Lansarea volumului lui Wilhelm Filderman „Memorii si Jurnale (1900-1940)” reprezinta un act deosebit de cultura civica

Editura Hasefer, tezaur de cultura

Targul de carte GAUDEAMUS 

 Editura Hasefer, tezaur de cultura

Dr.Irina Airinei

 

ADA SHAULOV : CARTE PENTRU MINTE, INIMA SI LITERATURA

in cadrul comunitatii romane din Tel Aviv, miercuri, 19 octombrie a avut loc, la Institutul Cultural Roman, lansarea romanului autobiografic „Primul tangou, ultima iubire” al scriitoarei si jurnalistei Ada Shaulov, doctor in psihologia educatiei,  roman aparut la Editura FAMILIA din Tel Aviv si care, in decembrie va aparea si in Romania, la Editura HASEFER.

 

APELUL LA MEMORIE interviu cu Dr. Alexandru Florian, directorul Institutului National pentru Studierea Holocaustului din Romania Elie Wiesel

Domnule director, la 1 noiembrie a avut loc  Conferinta internationala „Extremismul de dreapta si instigarea la ura. Abordari politice legale si administrative”, organizata de institutul pe care il conduceti. Care ar fi concluziile acestei importante dezbateri ?

Discursul nationalist xenofob cunoaste o revenire pretutindeni in Europa. S-a discutat despre felul in care autoritatile dar si societatea civila reactioneaza pentru a restrange impactul mesajelor si manifestarilor extremei drepte. A iesit in evidenta faptul ca Romania are o legislatie importanta care sa asigure restrangerea spatiului de comunicare si de actiune pentru diversele tentatii ale extremei drepte, ca in Romania, astazi, pana la ora actuala, in Parlament nu exista partide extremiste dar, ca dincolo de cadrul legislativ sunt o serie de manifestari in spatiul public, si una dintre concluzii a fost ca, desi avem o legislatie buna, mai sunt multe de facut in ceea ce priveste modalitatile de aplicare a acestei legislatii si se cere mai multa responsabilitate, mai mult curaj din partea institutiilor menite sa aplice legea, ma refer aici in special la Magistratura, la Ministerul de Interne.

http://uzp.org.ro/yad-vashem-sau-clipa-in-care-omenirea-a-murit-putin/

Un interviu cu Dr. Alex Avram, directorul Salii Numelor si a Bazei centrale de date a victimelor Holocaustului (Shoah)
Irina Airinei (Gazeta Romaneasca, Tel Aviv), Razvan Emilescu (Radio Romania International)
Echipa jurnalistica din Romania a ajuns la Ierusalim, la Muzeul „Yad Vashem” unde, prin amabilitatea unui prieten, putem spune, doctorul Alexandru Avram, directorul Salii Numelor si a Bazei centrale de date a victimelor Holocaustului (Shoah), am avut posibilitatea sa cercetam acest monument impresionant inchinat omului, distrugerilor dar si sperantei care nu moare niciodata. il vom ruga pe interlocutorul nostru sa ne ofere o scurta carte de vizita pentru cititori pentru ca, apoi, sa aflam si alte elemente interesante din biografia si din activitatea domniei sale.

Shimon Peres comemorat la Bucuresti

Shimon Peres comemorat la Bucuresti

Irina Airinei

Fostul presedinte al Israelului Shimon Peres a fost comemorat duminica la Templul Coral din Bucuresti, in cadrul unei adunari publice organizate de Federatia Comunitatilor Evreiesti din Romania - Cultul Mozaic (FCER-CM), prilej cu care au luat cuvantul o serie de personalitati politice si diplomatice. S-a amintit faptul ca Shimon Peres a elogiat modul in care evreii de origine romana s-au integrat in societatea israeliana si au contribuit la progresul acestui stat. Presedintele FCER dr. Aurel Vainer a vorbit despre acest „visator cu ochii deschisi” care si-a dedicat toata viata constructiei statului Israel cu dorinta de a crea o pace stabila in care acesta sa se dezvolte. O personalitate de o umanitate coplesitoare, care a apreciat, nu o data, rolul originarilor din Romania la crearea statului Israel. Presedintele FCER a amintit evocarile emotionante ale membrilor  familiei Peres la funeraliile de pe Muntele Herzl, dupa care au fost citite panegiricele rostite la funeraliile marelui disparut de catre presedintele SUA Barack Obama si de catre prim-ministrul Benjamin Netanyahu.Reprezentanta Ambasadei Israelului la Bucuresti, Tania Berg-Rafaeli a omagiat viata laureatului Premiului Nobel pentru pace Shimon Peres pusa in slujba pacii si intaririi capacitatii de aparare a statului Israel. „Un popor care poate castiga razboaie, poate, de asemenea, sa aduca pacea, copiilor sai.”-  spunea el. Nascut in Europa, a aderat la valori precum invocarea pacii si a dreptatii, iar lumea l-a admirat pentru universalismul sau. Shimon Peres a fost primul presedinte israelian care a venit intr-o vizita de stat in Romania, in 2010. "Vreau sa exprim gratitudinea mea, in numele guvernului israelian, pentru Excelenta Sa, presedintele Klaus Werner Iohannis, si pentru intreaga delegatie a Romaniei care au participat la funerariile din Ierusalim, vinerea aceasta. Dincolo de a fi un semn de respect si apreciere pentru marele om pe care l-am pierdut, este o expresie clara a legaturilor stranse care unesc cele doua natiuni ale noastre, Israelul si Romania", a mai afirmat Tania Berg-Rafaeli. in discursul sau, Sergiu Nistor, consilier prezidential la Departamentul Cultura, Culte si Centenar din cadrul Presedintiei Romaniei, a spus ca Shimon Peres a fost un exemplu eminent de politician care se plaseaza in fata oamenilor, dar si inaintea vremurilor, pentru ca el este cel ce deschide, cu viziune si determinare, caile pacii. La randul sau, Victor Opaschi, secretar de stat pentru Culte si fost consilier al presedintelui Ion Iliescu, a precizat ca a avut privilegiul de a-l intalni de mai multe ori pe Shimon Peres. "Cu Shimon Peres, ultimul dintre parintii fondatori ai statului Israel, s-a stins o epoca in politica mondiala (...) Viata lui Shimon Peres, un mare prieten al Romaniei, se confunda cu istoria statului pe care l-a servit", a precizat Opaschi. Fostul ambasador al Romaniei in Israel, Radu Homescu a vorbit despre dimensiunea de om de cultura a marelui disparut, iar inaltele fete bisericesti invitate la comemorare Episcopul ortodox Ieronim Sinaitul si episcopul greco-catolic Mihai Fratila reprezentat de consilierul Vincentiu Cernea au evocat figura marelui om al pacii. Manifestarea s-a incheiat cu un moment de reculegere in memoria fostului sef al statului israelian si cu o slujba religioasa.

Sarbatorind Anul Nou Evreiesc 5777 !

 

 

Sarbatorind Anul Nou Evreiesc 5777 !

 

​ Irina Airinei

​

​​

JCC Bucuresti a organizat sambata, 1 octombrie, la​ Universitate, in Parcul Coltea, la vioara, evenimentul „Recital muzical si traditii evreiesti” din cadrul seriei de programe nationale „Havdala in Oras”. Evenimentul  a fost oferit unui numeros public, de catre formatia Bucharest Klezmer Band condusa de neobositul Bogdan Lifsin. Un concert  extraordinar de muzica traditionala evreiasca de o diversitate cuceritoare, cantata in idis, ivrit,  ladino, romana de Carmen Iovitu si Geni Brenda acompaniate de Rodica Doija (vioara), Sergiu Marin (violoncel si chitara bas), Sorin Dobrota (clarinet), Cristian Dragomir (percutie), artisti profesionisti care au imbinat  armoniile clasice cu muzica traditional folclorica, jazz-ul si improvizatia. in partea a doua a programului li s-a alaturat si corul Hazamir care a adaugat un plus de stralucire intregului ansamblu. Formatiile conduse de Lifsin sunt coordonate de Silvian Horn care se ocupa de programele artistice si culturale ale Comunitatii. ​Maia Morgenstern si-a dovedit inca o data surprinzatoare resurse de virtuozitate vocala imbinate cu o mobilitate iesita din comun care au dinamizat publicul, atragandu-l intr-o mare hora. Maia a trecut cu usurinta de la cantecele Mariei Tanase la muzica klezmer interpretata in idis. A avut loc si ceremonialul ritual de Havdala, separarea  intre sacru si profan, cu aprinderea lumanarii traditionale, binecuvantarea vinului si condimentelor  cu miros dulce. „Cred ca am reusit sa transmitem publicului mesajul cel mai important - sa fie pace in lume, sa fie pace pe pamant, sa fie fericire, sa fie armonie. Armonia nu sta doar la baza muzicii, ci cred ca sta la baza intregii omenirii”, a spus artistul Bogdan Lifsin.

A fost o seara a armoniei daruite de minunata comunitate evreiasca tuturor celor care au venit cu bucuria de a primi acest dar. Asta si pentru ca, dupa cum se spune in invitatia facuta, JCC este locul care ofera posibilitatea tuturor evreilor (si nu numai acestora) de a invata despre cultura iudaica, traditii si obiceiuri, sarbatori, Israel, intr-un cadru nou, modern si relaxat. Va multumim, dragi prieteni de la JCC, Adi Gueron, Israel Sabagh, Sanda Wolf, tuturor, pentru omenia voastra, pentru bucuria de a fi oameni pentru oameni !


 

Uniunea Ziaristilor Profesionisti din Romania

\"\\"UZPR\\"\"Salutam frumoasa colaborare intre ANIMA FORI si UZPR

Xiaoguang Wang

VREAU SA-TI SPUN, FRUMOASA ROMaNIE!

Alexandru Safran

Lumina unui simbol: Alexandru Safran

Irina Airinei

Miercuri, 7 septembrie, in Aula Academiei Romane a avut loc o sesiune stiintifica omagiala dedicata teologului, filosofului, istoricului si scriitorului evreu, roman si elvetian Alexandru Șafran, sesiune al  carei distins moderator a fost prof. Jean Askenasy.

Ziua Limbii Romane sub semnul incertitudinii de Irina Airinei

Ziua Limbii Romane a fost, totusi, sarbatorita in Vidin, Bulgaria in data de 31 august 2016, printr-un eveniment cultural organizat de Institutul „Eudoxiu Hurmuzachi”, Institutul Cultural Roman si Asociatia Ave- Uniunea Etnicilor Romani din Bulgaria.

Iulia Deleanu

Iulia Deleanu: „Educatie particulara”

Iulia Deleanu  este o veche colaboratoare a Editurii Kriterion, iar „Educatie particulara” este a sasea carte publicata aici. Document valoros privind viata comunitatii evreiesti, cartea Iuliei Deleanu este un jurnal atipic, deoarece nu respecta criteriul cronologic strict ci urmeaza o cronologie afectiva bazata pe afinitati elective, de un rafinament aparte.

Negare Holocaust

Catre Procurorul General al Romaniei
Parchetul de pe langa inalta Curte de Casatie si Justitie
sesizare@mpublic.ro
 
Stimate Domnule Procuror General
 
Conform materialelor atasate la acesta sesizare: 
Pe data de 08 Aprilie 2016, la libraria Mihai Eminescu din Bucuresti, a fost
lansata cartea "HOLOCAUSTUL GOGORITA DIABOLICA - Extorcarea de "bani de holocaust" scrisa de Vasile I. Zarnescu.
 

Universitatea Lumina

Fundatia Lumina Institutii de invatamant si Asociatia Turkceder a organizat  la Bucuresti, in perioada 14-15 mai 2016, Concursul international de cantec ,,Vocea Lumii,,, la care au participat copii din lumea intreaga. Concurenti din 16 tari (SUA, Germania, Belarus, Brazilia, Filipine, South Africa, Georgia, Kazakhstan, Kyrgyzstan, Macedonia, Nigeria, Romania, Rusia, Slovenia, Senegal, Sri Lanka) au urcat pe 14 mai 2016 pe scena Salii Palatului din Bucuresti si au incantat publicul cu vocile lor. Un juriu international , alcatuit din profesionisti, au ales castigatorul concursului ,,Vocea Lumii,,. in cadrul aceluiasi eveniment organizat de Fundatia Lumina Institutii de invatamant si Asociatia Turkceder, pe 15 mai a avut loc un Concurs de cintec in limba turca , la care vor participa copii din Albania, Azerbaijan, Bosnia Hertegovina, Ä°ndonesia, Franta, Kazakhstan, Iraq, Madagascar, Mozambic, Paraguay, Romania, Tadjikstan, Tunisia, Ukraina.
in cele doua zile concurs, spectatorii au avut ocazia sa se bucure de dansuri traditionale din Serbia, Kyrgyzstan, Kazakhstan si Africa de Sud.


https://www.facebook.com/permalink.php?story_fbid=628379927309167&id=614813821999111

PIERDUT ÃŽN VIETNAM & CAMBODGIA

Jurnalul unui pierdut, jurnalul unui regasit...

Prinsi de evenimentul imediat, uitam de multe ori sa vedem ansamblul.Catalin Vrabie, in superba sa carte de calatorii, nu putem spune ca se lasa coplesit de aceasta meteahna.

Poate e nedrept sa vorbesc aici doar despre vreun anume capitol, cand in jurnalul sau, acum aparut, autorul ne plimba prin Vietnam si Cambodgia, spatii atat de vaste incat poate numai zborul, zborul vreunei pasari sau al vreunui avion sa le cuprinda. Din Europa in Asia, condeiul lui descrie cu finete istorii traite, iar noi vedem prin ochii lui o lume careia si noi ii apartinem si pe care am ajuns sa o iubim. Un scriitor-gazetar, martor al clipei, dar si un observator atent, priceput in a deslusi intelesurile ce se ascund in spatele acestei clipe. O proza destinsa, un umor plin de noblete si o bucurie a vietii traite si contemplate cu inteligenta si discretie. Lectura acestor pagini de jurnal este intotdeauna o placere care amuza si instruieste. Semn ca autorul este un calator care, o luna pe an se identifica fratern cu oamenii carora le devine prieten.

CLEOPATRA LORINTIU: SCURTE ÎNTÂLNIRI

CLEOPATRA LORINTIU: SCURTE iNTaLNIRI

EXISTA UN LIMPEDE LOC

 

 

Irina Airinei

 

O lupta intre orgoliu si umilinta. intamplari, amintiri, strafulgerari pe care autoarea le‑ar vrea inscrise undeva, pe o piatra a istoriei. Dar si gandul ca, poate, uneori, mai buna ar fi tacerea. A intalnit oameni si a trait intamplari. Multe se vor sterge cu totul, multe or sa dispara, asa cum pe o pictura in clin d’oeil, pe un tavan, cu timpul, multe detalii se sterg, dispar si ne ramane numai o bruma fina, un fragment, o frantura din ce a vrut pictorul sa faca acolo. Dar pentru ca nu voia sa uite, a pus pe hartie marturisiri intr-un carusel al amintirior, aceasta Dulce harababura a unei poete pierdute in universul celor ce au fost si sunt inca in memoria ei afectiva, in cautarea trecutului, in cautarea de sine. „Scurte intalniri, adeseori unice intalniri.

Au talcul lor. Uneori placute, alteori fascinante, alteori nu, intalniri cu persoane super celebre sau cu persoane perfect anonime, dar intalniri care spun ceva vietii tale.

Sau mai exact intalniri pe care nu le poti uita.

in orice clipa a vietii s‑ar fi petrecut ele, la tineretea cea necoapta sau la batranetea cea intristata.” intalniri cu oameni apropiati, vase comunicante, atingeri care electrocuteaza. Pe Barbu Fundoianu a vrut sa il aduca in memoria colectiva. Printr-un film si prin pagini de neuitat: „Cred ca Fundoianu alias Fondane alias Benjamin Wechsler e prea roman pentru francezi, prea evreu pentru romani, prea elitist pentru o cultura romana aflata in deriva si abandon, prea deranjant pentru memoria franceza in care colaborationismul e o pata natanga, prea oricum, prea nu intra in scheme si formatari.

E numai bun ca sa fie uitat.

Ca toate amintirile care dor.”


 

Andreea Nanu la primul Matineu de duminica al Federatiei Comunitatilor Evreiesti din Romania in 2016

Seria Matineelor de duminica, organizate de Federatia Comunitatilor Evreiesti din Romania, a debutat duminica, 7 februarie 2016 cu prezentarea primelor trei romane din „Tetralogia AnoTimpurilor" Andreei Nanu, in cadrul unei editii speciale dedicate memoriei victimelor Holocaustului.

FESTIVALUL HAFERLAND

Dan Mihalache la Festivalul Haferland: in Romania se pot reconstrui si solidaritati comunitare, nu doar monumente

 

Consilierul prezidential Dan Mihalache, seful Cancelariei Presedintelui Romaniei, a afirmat sambata, la Festivalul Saptamana Haferland de la Crit (judetul Brasov), ca in Romania se pot "reconstrui nu doar monumente, ci si solidaritati, spiritul comunitar, chiar o societate".

 

Piata Sandor Marai Kosice Slovacia

Veronika Gayer–Petru Szedlacsek

 

 

Frica dezintegrarii sau multiculturalismul ca virtute?                                         Comemorarea scriitorilor maghiari Sándor Márai si József NyírÅ‘

 

 

Deschiderea publica a statelor est-central europene fata de propriul trecut multicultural depinde de modul in care presa si politicienii evalueaza frica colectiva relativa la o potentiala dezintegrare nationala. Atunci cand aceasta anxietate nu pare sa existe, ca in cazul numirii drept capitale culturale europeene a oraselor Košice si Sibiu, multiculturalismul face reclama buna pe plan intern si international. Reactia este opusa insa atunci cand o minoritate bine organizata, cu o ideologie proprie si, mai mult, beneficiind de ajutor extern isi manifesta public identitatea. Atunci, ies la iveala nemultumiri ale figurilor importante ale natiunii dominante cu privire la posesia spatiului public national de catre strain. 

Veronika Gayer Petru Szedlacsek

Veronika Gayer–Petru Szedlacsek

 

 

Frica dezintegrarii sau multiculturalismul ca virtute?                                         Comemorarea scriitorilor maghiari Sándor Márai si József NyírÅ‘

 

 

Deschiderea publica a statelor est-central europene fata de propriul trecut multicultural depinde de modul in care presa si politicienii evalueaza frica colectiva relativa la o potentiala dezintegrare nationala. Atunci cand aceasta anxietate nu pare sa existe, ca in cazul numirii drept capitale culturale europeene a oraselor Košice si Sibiu, multiculturalismul face reclama buna pe plan intern si international. Reactia este opusa insa atunci cand o minoritate bine organizata, cu o ideologie proprie si, mai mult, beneficiind de ajutor extern, isi manifesta public identitatea. Atunci, ies la iveala nemultumiri ale figurilor importante ale natiunii dominante cu privire la posesia spatiului public national de catre strain.

Atat primul gen de atitudine, cat si cel de-al doilea sunt exploatate politic si mediatic pentru castigarea unui numar crescator de electorat si respectiv audiente. Astfel, hranind frici existente, politicienii si mass-media exacerbeaza amenintari la adresa integritatii nationale, transformand expresii locale ale minoritatilor in probleme nationale. Invers, cand manifestari multiculturale sunt organizate sub patronaj central, diversitatea este promovata drept o virtute. Pentru a ilustra aceste doua puncte contrastante, prezentul eseu analizeaza comparativ doua studii de caz. Este vorba de comemorarea scriitorilor maghiari Sándor Márai si József NyírÅ‘ in Slovacia si respectiv Romania; primul, cu ocazia declararii orasului Košice drept capitala culturala europeana in 2013, iar cel de-al doilea cu ocazia tentativei de reinhumare a romancierului din 2012.

Reactia publicului majoritar fata de manifestari ale diversitatii culturale depinde de gradul de nationalism al acestora din urma: cu cat ele apar mai nationaliste, cu atata sunt blamate mai agresiv. Ca modele ideale, din punctul de vedere al convingerilor personale, s-ar putea spune ca Márai este o figura universalista, iar NyírÅ‘ una nationalista. Diferenta dintre aceste personalitati a avut darul de a radicaliza la extrem cele doua atitudini divergente din partea Bratislavei si respectiv a Bucurestiului. in timp ce statul slovac a sprijinit comemorarea lui Márai, statul roman a blocat funerariile lui NyírÅ‘.

Memoria lui Márai si-a facut loc in spatiul public slovac inca din 2007, cand i-a fost ridicata o statuie in Košice.Redescoperit catre sfarsitul anilor ’90 in Ungaria si-n restul Europei drept un scriitor international de seama, Márai a fost tradus in numeroase limbi si popularizat pe plan international. Ajuns o figura transnationala, cu ocazia organizarii sarbatorilor din capitala culturala europeana Košice, piata in care se afla statuia sa a fost numita Piata Sándor Márai, prin sprijinul autoritatilor locale slovace. De asemenea, numeroase reprezentatii din cadrul evenimentului l-au avut drept figura centrala pe scriitorul maghiar.

in cazul lui NyírÅ‘ insa s-a dat o adevarata batalie pentru legitimitatea posesiei spatiului public in Romania. Refugiat in Spania dupa al doilea razboi mondial, romancierul a fost inmormantat in surghiun. Apoi, cu sprijinul autoritatilor maghiare urma sa fie reinhumat in secuime in mai 2012. in timp ce reinhumarea scriitorului secui avea scopul de a inari legatura dintre comunitatea locala si teritoriul apropriat, prim-ministrul Victor Ponta a declarat ca Romania se opunea aducerii omagiului pe propriul teritoriu unui personaj care a avut vederi anti-semite, anti-romanesti si pro-fasciste. in retorica lui Ponta, pe baza ideii ca initiativa secuiasca e periculoasa, Romania devenea un teritoriu monolit; un spatiu locuit in mod exclusiv de romani. S-a creat astfel o confuzie intre doua revendicari paralele ale aceluiasi spatiu public: reprezentantii secui pretindeau ca e dreptul comunitatii sa creeze locuri ale memoriei locale, iar Bucurestiul pretindea ca omagierea lui NyírÅ‘ ascundea scopul dezintegrarii Romaniei. Practic, printr-un pretext birocratic, autoritatile romane au oprit la granita trenul care transporta din Ungaria urna funerara a scriitorului. Conflictul, care a avut loc intr-un moment de criza politica in Romania si in preajma alegerilor locale, s-a transformat usor intr-un incident diplomatic, care a implicat inclusiv Israelul.

Ravensbruck-GENERATIONS

Ravensbrueck GENERATIONS

Ravensbruck-ET IN INFERNO EGO !

Am fost la Ravensbrűck ! Am cunoscut supravietuitoare ale infernului !

Parvulescu interviu

Europa la Zidul Plangerii

in dialog cu presedintele Asociatiei PRO DEMOCRATIA, conf.dr. Cristian Parvulescu

Dr. Irina Airinei

„UDMR a promovat o initiativa cetateneasca europeana privind drepturile minoritatilor. Documentul a fost respins de Comisia Europeana, iar ulterior formatiunea maghiara s-a adresat justitiei. Ministerul roman de Externe s-a implicat si el in acest caz, sustinand pozitia CE. Asa suna, in esenta, stirea data publicitatii.”

 O stire care ne-a pus pe ganduri...A cata oara apar probleme institutionale in relatiile interetnice, domnule profesor ?

Initiativa a fost respinsa de Comisia Europeana pentru ca in Tratat nu exista nici un articol care sa permita organizarea unui referendum in vederea unei astfel de initiative la nivel european. Initiativa a trezit controverse in Romania din cauza reactiei MAE si a Guvernului Romaniei la Curtea Europeana de la Luxemburg. Dupa respingerea, de catre Comisia Europeana, a acestei initiative, procedura care cere ca orice initiativa cetateneasca sa treaca fie aprobata de Comisia Europeana dupa care, o data ce este aprobata respectiv acceptata ca inscriindu-se in limitele tratatelor, incepe procedura de strangere de semnaturi la nivel national. Exista in Tratatul de la Lisabona o prevedere cat se poate de clara din acest punct de vedere insa Comisia are ultimul cuvant. Solutia care a fost aleasa in urma respingerii acestei initiative a fost sesizarea Curtii de la Luxemburg in legatura cu aceasta situatie, Romania, prin intermediul MAE, ministrul Titus Corlatean exprimandu-se foarte clar, a decis sa trimita o cerere de asociere a Romaniei la acest proces pentru a contesta organizarea unei astfel de initiative. Ori argumentele MAE si ale Guvernului Romaniei prin intermediul lui Victor Ponta lasa foarte multe semne de intrebare. Titus Corlatean, in declaratiile pe care le-a facut, a vorbit despre un interes al statului roman, un interes superior oricarei coalitii, un interes care ar fi imuabil.

Lansare Calatori prin Bucuresti

Bucuresti, 30 iun /Agerpres/ - Volumul bilingv "Calatori prin Bucuresti", de Irina Airinei si Sorin Bordusanu, unul dintre cele mai complexe ghiduri ale Capitalei, a fost lansat marti la Palatul Sutu - Muzeul Municipiului Bucuresti.

"Este prima lucrare dintr-un proiect care abia incepe, reunind conferinte sustinute la evenimente internationale", a spus autoarea. Airinei a indemnat la pastrarea "memoriei culturale pentru a nu uita cine suntem, de unde venim si unde ne ducem".

Prof. dr. Otilia Sarbu a afirmat ca volumul este o lucrarea fastuoasa, care propune o reintoarcere intr-un timp mitic. "Bucurestiul autoarei este tot cel de astazi, dar viu, asumat in tot ce tine de o traire unica", a adaugat ea.

Cristian Tiberiu Popescu, conf. dr. la Universitatea Hyperion, a apreciat cartea drept una "remarcabila atat prin evidentierea personalitatii orasului, cat si prin atentia acordata detaliilor". "Sunt sigur ca aceasta carte va fi una la care omul revine, care va fi cautata. Sper si cred ca ea va avea un destin", a spus Cristian Tiberiu Popescu.

Sorin Bordusanu, coautor al volumului, a aratat ca si-a dorit sa prezinte o alta fata a Bucurestiului, prin intermediul unor oameni care si-au gasit destinul in orasul lui Bucur.

Printre invitati s-a numarat si Gabriela Mihaela Nastac, director executiv al Asociatiei Interetnice Anima Fori.

CONCURS

https://www.facebook.com/asociatiaanimafori?ref=hl

lansare de carte

Calatori prin BucurestiCalatori prin Bucuresti

Der Sprachenkampf in Siebenbürgen

„Nu vad nevoia de a se impune o limba oficiala a tarii. Nu este nici limba germana, nici cea maghiara, ci limba romana pe care „o inveti singur, pe strada, in contact singur cu oamenii. S chiar daca nu ai dori sa inveti limba aceasta, o inmiita trebuinta impune cunostinta (cunoasterea) ei.(…) Folosirea limbii materne este un drept uman, care e dat copilului prin nastere. Iar cu pierderea limbii dispare natiunea insasi”.
Stephan Ludwig Roth

Israel Sabag

Interviu aparut in GAZETA ROMANEASCA de la TEL AVIV joi, 18 iunie, 2015

NELERSA

"Suntem mandri sa cream
punti culturale intre
Romania si Israel!"
Dragos Nelersa
Directorul Editurii Familia din Tel Aviv

DOREL SCHOR

       SUPERSTITII SI PREJUDECATI

 

          O EXPOZITIE LA EIN HOD

 

   O idee originala sta la baza unei expozitii colective deschisa in sala mare a galeriei centrale din satul artistilor de la Ein Hod. Tematica: Superstitiile si prejudecatile, asa cum le vad si le interpreteaza artistii plastici. Mai toti suntem de acord ca superstitiile sunt o credinta primitiva, bazata pe vechi ramasite ale animismului si magiei. Noi nu mai credem in "prostiile astea".


 

                                                     Dr. DOREL SCHOR

Despre extremism

 

Dr. Irina Airinei:

Reprezinta extremismul de dreapta sau de stanga un pericol iminent in Europa?

Conf.dr. Cristian Parvulescu:

Un pastor german care a avut experienta lagarelor de concentrare a emis un silogism care ne obliga la o reflectie serioasa si astazi: „Atunci cand i-au arestat pe catolici, n-am protestat pentru ca nu eram catolic. Atunci cand i-au arestat pe evrei, n-am protestat pentru ca nu eram evreu. Atunci cand i-au arestat pe sindicalisti, n-am protestat pentru ca nu eram sindicalist. Atunci cand i-au arestat pe comunisti, n-am protestat pentru ca nu eram comunist. Atunci cand au venit sa ma aresteze pe mine, nu era nimeni sa protesteze.”

Ravensbrűck Blumen

Wir erinnern an den 70. Jahrestag der Frauen Freilassung von Gefangenen Lager Ravensbrück.

Wie können wir von den Lektionen der Vergangenheit erlernen? Besonders wenn diese Gefahren es wieder auf dem Horizont geschieht, als wenn nichts geschehen war?  Wir zeugen zum Wiedergeburt   des Neonazismus und Antisemitismus in Europa.

CALL FOR PEACE

CALL FOR PEACE

 

Irina Airinei Vasile, Ph. D.,

Member of the of the International Ravensbrück Committee,

President of “Anima Fori” Association

 

 

Between 14 and 19 April 2015, the Land Brandenburg hosted events dedicated to the 70th anniversary of the liberation of the Women’s Concentration Camp in Ravensbrück. The reunion of the International Ravensbrück Committee was held by Sabine Kunst, Ph.D., Minister of Science, Research and Culture in Brandenburg, Gunther Morsch, Ph. D., head of the Ravensbrück Memorial Foundation and Insa Enschebach, Ph. D., executive director of the Ravensbrück Memorial Site.

Mosari interviu

CAFEAUA PRIETENIEI ROMaNO-ISRAELIENE

Irina Airinei, presedintele Asociatiei interetnice ANIMA FORI in dialog cu G. MOSARI, presedintele ASOCIATIEI SCRIITORILOR ISRAELIENI DE LIMBA ROMaNA

 

PRIMUL PAS AL PRESEDINTELUI

PRIMUL PAS AL PRESEDINTELUI

Klaus Iohannis, lansare la Bookfest

Presedintele Romaniei, domnul Klaus Iohannis, si-a lansat sambata, 23 mai a.c., volumul autobiografic „Primul pas” in cadrul Salonului International de Carte Bookfest 2015. in  alocutiunea sustinuta cu acest prilej, presedintele a subliniat demersul principal al acestui gest 

„Cartea are o valoare deosebita, cel putin pentru cei de fata si recunosc ca pentru mine, care sunt din generatia care a crescut cu cartile in mana, are o insemnatate speciala. Chiar la inceputul campaniei, daca va amintiti, am decis sa scriu o carte pe care am considerat-o un instrument foarte potrivit pentru a face cunoscute cateva lucruri despre mine, despre cum am ajuns in politica si cum vad mersul in spatiul public. Acum am scris o carte din cu totul alte motive. Primul, sigur, am promis cititorilor mei la ultima lansare aici la Expo ca voi adauga un capitol care descrie campania electorala. Si asta am vrut sa fac. ”

ADA SHAULOV ENGHELBERG

 

ADA SHAULOV ENGHELBERG :    „ Daca nu erau cartile si literatura, n-as fi putut trai.

 

Joi, 21 mai la ora 13, la LIBRARIA „MIHAIL SADOVEANU” din Bucuresti, scriitoarea israeliana ADA SHAULOV ENGHELBERG a lansat trilogia alcatuita din romanele „AICI SI ACOLO”, „ MARUL DULCE AMAR” si „TOVARASI DE DRUM”, aparuta la Editura TRACUS ARTE. Toate cele trei volume au vazut, initial, lumina tiparului la Editura Familia din Israel.  Dr. Irina Cajal, subsecretar de stat in Ministerul Culturii, a dat citire mesajului de felicitare al ministrului cuturii, Ionut Vulpescu. Despre personalitatea autoarei si despre volumele prezentate au vorbit cercetatorul George Neagoe, critic literar al revistei CULTURA si Razvan Voncu, redactor sef al revistei ROMaNIA LITERARA.  Au fost prezenti oameni de cultura dedicati literaturii romane din Israel si relatiilor culturale Romania-Israel precum si studenti de la SNSPA, Universitatea Bucuresti, Universitatile „Hyperion” si „Titu Maiorescu”.

SHAVUOT 5775

Cu ocazia sarbatorii de ȘAVUOT 5775, care celebreaza primirea Torei de catre Moise pe Muntele Sinai, Federatia Comunitatilor Evreiesti din Romania a organizat evenimentul-dezbatere „Decalogul – fundament al justitiei”, cu participarea presedintelui Romaniei, E.S. dl. Klaus Werner Iohannis si a Preafericitului Parinte Daniel, patriarhul Bisericii Ortodoxe Romane. Manifestarea s-a dorit o punte spre buna intelegere intre oameni, indiferent de etnie sau religie, pornind de la nucleul comun al monoteismului – Cele 10 porunci.Evenimentul a avut loc vineri, 22 mai, incepand cu ora 18:00, in Templul Coral din Bucuresti - intruchipare desavarsita a conceptului de Sinagoga ca loc de rugaciune, de adunare si de invatatura, la implinirea la 150 de ani de la ridicarea sa. Pentru evreii din Romania, readucerea la viata in conditii de exceptie a acestui minunat edificiu de cult, monument istoric si arhitectonic apartinand patrimoniului national romanesc si international, este un moment de maxima insemnatate.

ADA SHAULOV ENGHELBERG

 

                                            

EVENIMENT LITERAR LA LIBRARIA „MIHAIL SADOVEANU” DIN BUCURESTI

ADA SHAULOV ENGHELBERG : O REVELATIE          

 

JOI, 21 mai la ora 13, la LIBRARIA „MIHAIL SADOVEANU” din Bucuresti, scriitoarea israeliana ADA SHAULOV ENGHELBERG isi va lansa TRILOGIA alcatuita din romanele „AICI SI ACOLO”, „ MARUL DULCE AMAR” si „TOVARASI DE DRUM”, aparuta la Editura TRACUS ARTE. (Irina Airinei)

Ravensbrűck 70

Da, draga Monique, 70 de ani au trecut de la eliberarea din lagarul sinistru de la Ravensbrűck. Sunt 70 de ani de cand aliatii deschideau portile infernului descoperind, pe masura ce avansau, orori teribile. Mii de fantome, fiinte descarnate, scheletice si livide, clatinandu-se intre gramezi de cadavre. Realitatea hidoasa si pestilentiala a unei ideologii neumane. 70 de ani! Care dintre voi si-ar fi putut imagina, atunci, ca va supravietui tuturor acestor suferinte? Ca va reveni la viata? Acum 70 de ani! Nu numai ca v-ati intors din acest iad, dar ati vrut sa traiti, „Sa inviati si sa construiti ziua de maine.” Fiecare dintre voi, prin marturiile sale, prin actiunile sale, prin gesturile sale de zi cu zi a facut Viitorul posibil. Asociatia Amicala Franceza a creat, imediat dupa razboi, in 1945, legatura dintre toate cele care ati supravietuit, pentru a impiedica, pentru totdeauna, o asemenea barbarie, pentru a trai in pace si libertate, prin Justitie.” Acum 70 de ani!...Erati atat de tinere ...

Ravensbruck 70 de ani

ASOCIATIA INTERETNICA „ANIMA FORI” OMAGIAZA MEMORIA VICTIMELOR LAGARELOR DE CONCENTRARE NAZISTE...

 

ASUMAREA GRESELILOR ISTORIEI DUCE LA EVITAREA REPETARII LOR!

 

Dr. Irina Airinei Vasile

Presedintele Asociatiei ANIMA FORI, BUCURESTI

Corespondent al GAZETEI ROMaNESTI din TEL AVIV

 

70 DE ANI DE LA ELIBERAREA PRIZONIERILOR LAGARULUI DE FEMEI RAVENSBRÜCK                                         

 

in perioada 14 - 19 aprilie 2015 vor avea loc, in Landul Brandenburg, manifestari comemorative dedicate implinirii a 70 de ani de la eliberarea detinutilor Lagarului de femei de la Ravensbrück.

Asociatia Scriitorilor Israelieni de Limba Romana

Asociatia Scriitorilor Israelieni de Limba Romana in actualitate

 

Acum 40 de ani a luat fiinta in Israel Asociatia Scriitorilor Israelieni de Limba Romana care a reunit oamenii de condei emigrati din Romania cu cei locali de expresie romana. Organizarea acestei asociatii a avut o importanta extraordinara deoarece scriitorii profesionisti, unii dintre ei deosebit de valorosi, au avut un cadru de activitate si de reprezentare oficiala, Asociatia Scriitorilor Israelieni de Limba Romana impunandu-se inca de la infiintare ca una din cele mai dinamice organizatii de scriitori din lume. Actionand oficial, ea a insemnat o mandrie pentru Israel, dar mai ales pentru Romania deoarece se continua intr-o tara straina cunoasterea si raspandirea limbii romane prin care se facea cunoscuta cultura, literatura din Èšara Carpatilor. La aceasta s-a adaugat si literatura israeliana, iar, prin mijlocirea scriitorilor, s-au intarit relatiile de prietenie dintre Israel si Romania.

Av. G. Mosari, presedintele Asociatiei Scriitorilor Israelieni de Limba Romana A.S.I.L.R

Aferim! si Aliyah Dada la cinema cu istoria maturata sub pres

SERGIU VASILE

UTOPIA BALCANICA

Aferim! si Aliyah Dada – la cinema cu istoria maturata sub pres

Ma stiti, daca vad un film pe luna ma doare capul, si totusi luna trecuta am vazut doua. O sa las aici trei cuvinte despre ele – la spartul targului, ca de obicei.

Le puteti lua chiar si drept recomandari desi nu-s nici pe departe un guru al cinefiliei sau o instanta obiectiva.

Aferim!

ASOCIATIA INTERETNICA ANIMA FORI („Sufletul Cetatii”) apreciaza remarcabila realizare cinematografica a regizorului RADU JUDE si a echipei sale, considerand-o o incitanta lucrare de creatie culturala despre istoria mentalitatilor, prilej de reflectie privind valorile promovate prin cadrul arhaic politic, cultural, economic, social, educational si prin istoria si imaginarul specific Tarii Romanesti, in pragul celui de-al XIX-lea secol. in tinutul hibrid in care regasim modele culturale diferite, profund antagonice, se aplica norme dure de convietuire intre diferite grupuri despartite de bariere rasiale, sociale, etnice, religioase, asa cum cronicile si documentele care le-au servit drept surse de inspiratie lui Radu Jude si Florin Lazarescu, ni le marturisesc. in ciuda rezolvarii tragice a tramei, sugestia majora a filmului este, credem, refondarea dimensiunii umane prin intermediul afectivitatii. Si, parafrazand o expresie calinesciana celebra, universalitatea acestei creatii este imprejurarea in care dimensiunea sa civica, zamislita in timpul si spatiul pe care le exprima, iese din limitele epocii sale si ale tarii in care a luat fiinta si devine inteligibila intregii umanitati. Catharsisul finalului tragic confera dimensiunea profund umana a acestui proiect cinematografic.

Este, in fond, dezideratul care inspira si actiunile Asociatiei interetnice ANIMA FORI : toti, in pace, inauntrul cetatii ! (Irina Airinei)

Pierdut in Nepal - postfata

Cartea lui Catalin Vrabie poate fi o borna pe drumul cunoasterii care ne arata ca ananda, fericirea constiintei, chiar minima, ne face sa ne simtim bine unde ne gasim pentru ca intrevedem descoperirea fiintei, graunte de adevar in cavitatea secreta a inimii. Trairea descrisa cu ochiul calatorului mirat valoreaza, cred, mai mult decat oceanul elementelor Creatiei.

Lansare de carte - Catalin Vrabie:

Joi, 2 aprilie 2015, ora 17:30, la Mediateca Bibliotecii Metropolitane va avea loc lansarea volumului "Pierdut in Nepal & Ladakh" de Catalin Vrabie. Va asteptam!

Vernisaj la Biblioteca Metropolitana Bucuresti Athanorul cromatic al Ancai Gheorghiu

Pictura nu este, pentru Anca Gheorghiu, un exercitiu ludic pentru a-si arata, in fata altora, dibacia, umorul sau amploarea cunostintelor proprii, ci o aruncare ghidata in adancimile sinelui.

FORUMUL INTERNATIONAL AL JURNALISTILOR ROMÂNI editia a V-a

„Apreciem eforturile jurnalistilor dedicati problemelor romanilor de pretutindeni. ”- Stejarel Olaru, secretar de stat la MAE

FORUMUL INTERNATIONAL AL JURNALISTILOR ROMaNI a organizat cea de-a V-a editie a “Congresului International al Jurnalistilor Romani”, eveniment care a avut loc in perioada 13-15 iunie, in municipiul Balti, Republica Moldova. Au fost invitati jurnalisti de limba romana din tari precum Moldova, Ucraina, Ungaria, Serbia, Bulgaria, Grecia, Albania, Italia si Spania. Lucrarile Congresului s-au desfasurat sub genericul “NOILE MEDIA – JURNALISM – COMUNITATE” si au fost axate pe cateva subiecte care privesc modul in care “noile media” interfereaza cu presa traditionala si mai ales felul in care acestea reprezinta suport pentru dezvoltarea jurnalismului in limba romana. Organizatorii evenimentului au propus un nou mod de abordare a problematicii cu care se confrunta jurnalistii romani din afara tarii, axat pe practici jurnalistice moderne, bazat pe noile tehnologii si puternic racordat la retelele de media nationale si internationale. in cadrul Congresului au fost prezentate mai multe lucrari circumscrise tematicii fixate, precum si cazuri privind diferite situatii de incalcare a dreptului la libera exprimare a jurnalistilor romani. Toate aceste cazuri s-au regasit in Raportul FIJR “Libertatea Presei in Diaspora Romaneasca”, document care a fost prezentat in aceasta toamna la Bruxelles, in Parlamentul European.

Taras Sevcenko un apostol al neamului ucrainean

Anul 2014 este declarat de UNESCO Anul Cobzarului Taras Hrehorovici Sevcenko, aniversandu-se astfel 200 de ani de la nasterea acestuia, ca un omagiu adus  poetului national al Ucrainei. Taras Sevcenko (1814-1861) s-a nascut in satul Kirilovka din gubernia Kiev. Opera lui este inspirata din filonul etno-folcloric ucrainean, din miturile locale. „De-oi muri, imi vreau mormantul / in campia larga / Unde-n scumpa-mi Ucraina, / Nipru-n vai alearga. / Din gorgan sa vad campia / Si-ntre nalte maluri / Sa aud cum Niprul geme / Cu-nspumate valuri. / Cand va fi vrajmase trupuri / Catre mari sa poarte, / Mi-oi lasa si eu gorganul / Si-al meu somn de moarte / Si la Dumnezeu, in ceruri, / Sa ma rog m-oi duce / insa pan’atuncea nu-l stiu / Si nu-mi fac nici cruce. / Va treziti, stropiti cu sange / Sfanta libertate. / Si-n tirani loviti si rupeti / Lanturile toate. / Iar in noua voastra casa / Cand veti sta-mpreuna, / Sa va amintiti de mine / Cu o vorba buna”. - Testament (25 decembrie 1845).

Despagubirea lui PETER HERZOG

”Despagubirea” lui PETER HERZOG  sau autoironia istoriei

Dr. Irina Airinei

Romanul autobiografic "Despagubirea. Povestea unui supravietuitor" al lui Peter Herzog aparut la Editura Litera, in traducerea Valentinei Georgescu reprezinta "o marturie a unei istorii care nu trebuie uitata", a declarat fostul presedinte al Romaniei, Ion Iliescu, luni, 19 mai, cu prilejul lansarii cartii la libraria Bastilia din Capitala.

Comemorare Mendi Rodan

MENDI RODAN OMAGIAT LA JCC

               Multumim, FCER!

               Dr. Irina Airinei

 

Duminica 25  mai, ora 11,  Centrul Comunitar Evreiesc din str. Popa Soare nr 18, Bucuresti a gazduit o intalnire muzical-memoriala  dedicata dirijorului israelian de origine romana MENDI RODAN.

Dimensiunea SEBASTIAN II

Fenomenal de tanar si vivace la cei 90 de ani ai sai, iubitul nostru profesor univ. dr. Paul Cornea ii face un portret emotionant scriitorului Mihail Sebastian in volumul "Ce a fost. Cum a fost. Paul Cornea de vorba cu Daniel Cristea-Enache" , Editura Polirom, 2014, din care citam, cu emotie :

„L‑am cunoscut pe Mihail Sebastian in circumstante dramatice si la o virsta ingrata. Aveam 18 ani, se instalase puterea legionara, fusesem izgonit din liceul in care invatasem, faceam – nu pentru prima data, dar intr‑un mod incomparabil mai drastic decit oricind inainte – experienta traumatizanta a excluderii. Aceeasi experienta amara o traversase si Sebastian, devenit profesorul meu de Romana in clasa a VIII‑a a unui liceu improvizat, unde conditia de «ghetto» trebuise asumata de la o zi la alta. in cazul sau, rana va fi fost (si dupa fragmentele de Jurnal pe care le cunosc a si fost) inca mai dureroasa. intrucit ma priveste, profund zdruncinat in sentimentul de a ma simti «acasa», dispuneam totusi de o prodigioasa masina de fabricat iluzii; ea continua sa functioneze, in pofida sperantelor confiscate si avertismentelor lugubre. Sebastian traia, in schimb, cu luciditate si in toata duritatea sa implacabila, cosmarul scoaterii din joc: fusese nu doar eliminat dintr‑o redactie, ci expulzat din viata literara si supus interdictiei de semnatura, fara ca vreunul dintre prietenii sai apropiati sa‑si exprime public (sau sa‑si poata exprima public) protestul. Pe deasupra, am motive sa cred ca trebuie sa‑i fi fost extrem de neplacuta obligatia de a‑si cistiga piinea intr‑o cancelarie de scoala, unde multi colegi il priveau chioris din cauza scandalului prefetei la De doua mii de ani

IN MEMORIAM ALEXANDRU GRAUR

IN MEMORIAM ALEXANDRU GRAUR

Dumitru Graur

Bucuresti, 31 martie 2014

 

Unul dintre marii carturari ai lingvisticii romanesti, academicianul Alexandru Graur (n. 9 iulie 1900, Botosani - d. 9 iulie 1988, Bucuresti) a marcat, timp de sase decenii, evolutia mai multor domenii de care s-a preocupat. La doar 19 ani ramane orfan de tata si se descurca singur, prin eforturi proprii, remarcandu-se ca un student de varf, atat la Bucuresti cat si la Paris, unde isi sustine si doctoratul. Munca, geniu si pasiune: toate acestea  i-au modelat personalitatea. La peste 25 de ani de la disparitia sa dintre noi, am stat de vorba, la ceasul amintirilor, cu fiul lui, cunoscutul jurnalist sportiv Dumitru Graur caruia ii multumim pentru aceste randuri... (Irina Airinei)

Dimensiunea SEBASTIAN

Dedicat editiei de Opere complete a lui Mihail Sebastian, proiect in curs de elaborare al Fundatiei pentru Stiinte si Arte si al Institutului de Istorie si Teorie Literara „G. Calinescu” al Academiei Romane, Matineul de duminica, 23 martie, organizat de Federatia Comunitatilor Evreiesti din Romania l-a avut ca moderator pe presedintele acesteia, domnul deputat Aurel Vainer care a tinut sa  celebreze acest ambitios si atat de necesar efort al cercetatorilor romani.

Ideologia retragerii in spatiu, timp si imaginar la secui si scotieni: Inventarea traditiilor rezistentei

Motorul Ideologiei retragerii

           Izolarea, misterul si frumusetea asociate muntilor au inspirat nu numai opere romantice, dar si proiecte politice. Centre ale iacobitismului scotian de la sfarsitul secolului XVII sau ale insurectiei secuiesti in timpul Razboiului de Independenta maghiar din 1848/9, muntii s-au legat de rezistenta eroica impotriva pericolelor exterioare. Sub amenintarea cuceririlor, reorganizarilor teritoriale sau exproprierierilor, elitele intelectuale ale acestor regiuni s-au mobilizat inarmate cu mituri, memorii revigorate si simboluri locale. Promovand astfel specificitatea regionala impotriva a ceea ce era vazut drept politici arbitrare ale unor forte straine, acesti fruntasi au ideologizat izolarea greografica in care se aflau. Eseul de fata vine cu ipoteza ca aceasta ideologie a retragerii sta la baza unei culturi a rezistentei care, la randul ei, a mentinut vii proiectele politice de autonomie si idependenta care se manifesta astazi in Èšinutul Secuiesc si in Scotia.
                                                                                                                         Petru Szedlacsek
                                                                                                             cercetator independent

Spiritul Cajal: diplomatia stiintei

         
          in urma cu un deceniu, se stingea din viata academicianul Nicolae Cajal, conducatorul Federatiei Comunitatilor Evreiesti din Romania. Membru al Academiei Romane din 1990, autor a peste 400 de lucrari stiintifice din domeniul virusologiei precum si autor si coautor al unor monografii, manuale si tratate de specialitate, multe recompensate cu premii academice, imaginea celui care a fost in primul rand OM si apoi
savant, profesor, personalitate emblematica a medicinei romanesti, bun roman, bun evreu a fost evocata de cei mai apropiati colaboratori care i-au impartasit gandurile, visurile, framantarile. 



                                                                                                                               Irina AIRINEI

Instrumentalizarea autonomiei Èšinutului Secuiesc prin locuri ale memoriei locale in Romania postdecembrista

          Colapsul Uniunii Sovietice a determinat atat reinvierea cat si reconfigurarea nationalismelor interbelice in Europa centrala si de est. Conform lui Rogers Brubaker, conflictele inter-statale din zona cauzate de nationalism implica trei actori: statele nationalizatoare, minoritatile etnice si statele patroane ale acestora. Regenerand proiecte nationaliste mai vechi, din interbelic, fiecare din aceste trei entitati urmareste sa conecteze in mod exclusiv un singur popor cu teritoriul corespunzator, in ciuda relatiilor conflictuale rezultante. in ceea ce priveste Èšinutul Secuiesc, traditionale locuri ale memoriei din interbelic redevin populare in Romania postcomunista, beneficiind de ajutorul Guvernului maghiar. 

                                                                                            Petru Szedlacsek
                                                                                           cercetator independent

SA FIE PACE! Interviu cu Colette Avital

          Nascuta la 1 mai 1940 in Bucuresti, Colette Avital emigreaza in Israel, unde absolva Facultatea de Stiinte politice si Relatii Internationale din cadrul Universitatii Ebraice din Ierusalim, urmand, apoi, un masterat in Administratia Publica.

                                                                                                                                Irina AIRINEI

Evreii din Transilvania intre emancipare si excludere

          Sfarsitul secolului 18 si secolul 19 au adus emanciparea politica si religioasa a evreilor aproape in tot Europa Centrala si de Vest. Asa s-a intamplat si in Imperiul Austro-Ungar, unde in 1867 evreii din Ungaria au fost declarati egali in drepturile civile cu cetatenii crestini ai tarii. in Transilvania, parte a Ungariei de atunci, aceste schimbari au schimbat viata a cca. 100 000 de evrei. Numarul lor s-a crescut rapid, atingand 180 000 la 1900 si cca. 193 000 (3,5% din populatia regiunii) in 1930.
                                                                                                       

Attila Gidó

Simpozionul de la Jula: toti intr-o inima

         
           Institutul de Cercetari al Romanilor din Ungaria a organizat, la sediul din Jula, (str. Dózsa Gy. nr. 8), al Uniunii Culturale a Romanilor din Ungaria, in zilele de 23–24 noiembrie 2013, cel de-al XXIII-lea Simpozion anual. Manifestarea a fost realizata cu sprijinul Autoguvernarii Minoritare Romane – Sectorul II, Budapesta si al Ministerului Resurselor Umane din Ungaria.
          La Simpozion au asistat domnii Stejarel Olaru, secretar de stat al MAE, Victor Micula, ambasadorul Romaniei in Ungaria, Trandafir Florin Vasiloni, consul general al Romaniei la Jula si Ioan Fodoreanu, consul general al Romaniei la Szeged, Gabriela Matei, directorul ICR Budapesta. De asemenea au participat diplomatii Dragos Tigau si Titu Nicolae Gheorghiof de la Consulatul General al Romanei din Jula si Monica Radu de la Consulatul General al Romanei din Szeged.

                                                                                                                                 Irina AIRINEI
                                

Eriniile Teatrului Metropolis

           Cateva dintre cele mai indragite actrite ale scenei romanesti evolueaza la „Metropolis” intr-un demers comic de neuitat. Comparabila cu mari montari anterioare, si le-as aminti aici pe cele din 1956, din 1966 sau din 2002 in care evoluau, printre altii, o Silvia Dumitrescu Timica, o Tamara Buciuceanu Botez, o Nineta Gusti sau o inconfundabila Olga Tudorache in rolul Frailei, aceasta noua versiune scenica a Gaitelor isi pune amprenta talentului si simtului artistic al tanarului regizor Dan Tudor.

                                                                                                                            Irina AIRINEI               

Ridendo…

          S-a jucat cu casa inchisa pe Broadway, este foarte aplaudat, acum, pe scena Teatrului METROPOLIS din Bucuresti… un teatru experimental nascut, parca, din spuma marii sau din jobenul magicianului George Ivascu.
Spectacolul PIJAMALE de Mawby Green si Ed Feilbert (dupa farsa Moumou de Jean de Letraz) reitereaza comicul bulevardier al anilor `80, piesa care s-a bucurat, pana azi, de un mare succes la New York, Hollywood, Londra si Paris.

                                                                                                                            Irina AIRINEI               

Anca Gheorghiu: Tablouri dintr-o viitoare expozitie

                                
          Culorile complementare ale Ancai Gheorghiu scot la suprafata, prin implozie, mecanismele fizice ale alcatuirii lor ca pe niste chei de incifrare – descifrare. Ineditul consta tocmai in prezentarea simultana a mai multor retorici plastice expuse intr-o lunga suita de exercitii si tatonari libere. Transparenta nuantelor de albastru si trecerea lor lina spre rosu prin visul adierilor intermediare evoca simboluri ascunse, spirale, labirinturi, orologii, svastici, serpentine, cruci, cercuri sau sfere.





                                                                                                                           Irina AIRINEI               

Lumea lui Mosari

          Va invitam la lansarea cartii “Miniaturi umoristice” de G. Mosari, aparuta la Editura Revista Familiei, Tel Aviv, 2013.

           Evenimentul va avea loc vineri, 27 septembrie 2013, de la ora 12 la Mediateca “George Enescu” a Bibliotecii Metropolitane.

           Moderatori: Irina Airinei si Sergiu Gabureac

          Nascut in Bacau la inceputul anului 1933, G. Mosari locuieste, de peste 30 de ani, in Israel, unde s-a remarcat ca avocat si publicist in ziarele si revistele de limba romana. Este presedintele Asociatiei Scriitorilor de Limba Romana din Israel, a doua ca marime dupa cea din Bucuresti. Este membru al PEN Clubului si al Uniunii Scriitorilor din Romania.

Acasa, in Macedonia…


          Interviu cu Mitko COSTOV PAPULI,  presedintele Partidului Aromanilor din Macedonia

                                                                                                                                Irina AIRINEI

Szeged: Rememorarea unui vis

          Balcescu si Kossuth: Liberté, Égalité, Fraternité!
Autoconducerea Romanilor din Seghedin, in colaborare cu Catedra de Limba si Literatura Romana a Universitatii din acelasi oras, rememoreaza anual momentul semnarii, de catre Nicolae Balcescu si Kossuth Lajos, a Proiectului de impaciuire romano-maghiar, la 14 iulie 1849. in ziua de 13 iulie 2013 au fost depuse coroane si jerbe la placa memoriala Kossuth-Balcescu, din piata Klauzal. La eveniment au participat ES Ioan FODOREANU, consulul Romaniei la Szeged, prof.univ.dr.Gheorghe Petrusan, presedintele autoguvernarii romane din Seghedin, Monica Rocsin Boca, vicepresedinte, Gabriela Elekes, presedintele Asociatiei Femeilor Ortodoxe Romane din Budapesta, conf. univ. dr. Mihaela Bucin, sefa Catedrei de Limba si Literatura Romana a Universitatii din Seghedin, conf. univ. dr. Elena Sandu si lect.dr. Peter Weber de la aceeasi catedra, Veronica Ionescu de la Ambasada Romaniei la Budapesta  precum si invitati din Romania.
          Sesiunea de comunicari stiintifice privind perioada pasoptista a fost exemplar moderata de prof. dr. Gheorghe Petrusan si a avut loc la Primaria orasului Seghedin, in sala Lechner Lajos.

George Dan: Manuscrisul din sticla…

          Volumul de „balade si poeme” Oamenii din lande de George Dan, aparut la Editura Eikon din Cluj-Napoca, la sfarsitul lui 2011, apartine unuia dintre cei mai importanti poeti ai generatiei postbelice care, in 1946, a primit Premiul pentru poezie „Ion Minulescu”, acordat de un juriu alcatuit din somitati literare ale vremii: Al. Rosetti, Tudor Vianu, Vladimir Streinu, Serban Cioculescu, Perpessicius, Petru Comarnescu si Camil Petrescu. O editie ingrijita de M. N. Rusu, critic si istoric literar de forta, stabilit, de mai bine de doua decenii, in SUA si de a carui opera am avea atata nevoie…

                                                                                                            Irina AIRINEI

Baranyi Ferenc poet universal

          Dubla lansare a volumului bilingv din creatia marelui poet ungar Baranyi Ferenc – traducerea in limba romana apartinand poetului Ion Brad, in Editura Biblioteca Bucurestilor, precum si a unui volum de versuri alese si traduse de poetul maghiar din creatia lui Ion Brad, de vineri, 14 iunie 2013 ne-a dus cu gandul la comerorarea din 15 iunie, a lui Mihai Eminescu, cel care debutase, in anul 1866, in revista „Familia” din Pesta, a lui Iosif Vulcan, cu poezia De-as avea.

Aliati incompatibili. Romania, Ungaria, Finlanda si cel de-al Treilea Reich

          Istoricul Larry L. Watts si viitoarea sa lucrare despre istoria secreta a Romaniei: „Aliati incompatibili. Romania, Ungaria, Finlanda si cel de-al Treilea Reich”.
Volumul se bazeaza pe ampla sa teza de doctorat publicata in anul 1998 la Universitatea Umea din Suedia: „Incompatible Allies: Neorealism and Small State Alliance Behavior in Wartime”. in cele de mai jos redam introducerea si una din concluziile acestui minutios studiu doctoral bazat pe documente irefutabile. Traducerea ne apartine.
                                                                                                                   Irina AIRINEI

Biblioteca contelui Teleki


      Anul acesta, orasul Targu Mures sarbatoreste 210 de ani de la incheierea constructiei ansamblului bibliotecii pe care contele Samuel Teleki a avut generozitatea de a o oferi orasului.
     Construita intre anii 1799 – 1804, Biblioteca Teleki – Bolyai adaposteste astazi peste 60.000 de volume, printre care 66 de incunabule si o multime de opere si editii rare si expozitia memoriala a matematicienilor Bolyai Farkas si Bolyai János – creatorul geometriei neeuclidiene.Tanarul aristocrat din Valea Muresului a avut ambitia de a-si insusi o cultura enciclopedica, piatra de incercare in materie de cultura a mintilor celor mai ambitioase din secolul al XVIII-lea. Pentru ca secolul al XIX-lea, cu descoperirile lui din toate ramurile stiintei, a facut o asemenea tentativa imposibila.

PIERDUT in INDIA

           Un nou eveniment la Mediateca George ENESCU a Bibliotecii Metropolitane Bucuresti:
Avem placerea lansarii jurnalului domnului prof. Catalin Vrabie,PIERDUT in INDIA.
Va asteptam cu toata placerea!


Caii verzi ai Ancai Gheorghiu

     intre 22 aprilie si 19 mai 2013, Mediateca Bibliotecii Metropolitane gazduieste (in Sala „George Enescu”) expozitia Cai verzi, semnata de Anca Gheorghiu. Tema aleasa de artista, titlul si morfologia se afla deopotriva in conjunctie si intr-o relatie coordonatoare, in contextul complementaritatii. Daca peisajul pastoral este laitmotivul, fiintele fabuloase reprezinta ,cu siguranta, calea.

Ultimele noutati
Centenarul Marii Uniri si rolul minoritatilor nationale la dezvoltarea societatii romanesti
05.11.2018
Asociatia interetnica „ANIMA FORI” organizeaza, in data de 13.11.2018, la ora 13, in sala „N. Balcescu” a Palatului Parlamentului, conferinta „Centenarul Marii Uniri si rolul minoritatilor nationale la dezvoltarea societatii romanesti”. Evenimentul, organizat cu sprijinul Comisiei pentru cultura, arte, mijloace de informare in masa, se bucura de participarea Grupului parlamentar al minoritatilor nationale din Camera Deputatilor si vizeaza promovarea culturii si valorilor identitare prin care acestea au contribuit la dezvoltarea statului roman modern.
Citeste mai mult
Vezi toate articolele
Fii prieten pe Facebook