Articole

Acasa, in Macedonia…

          Interviu cu Mitko COSTOV PAPULI, presedintele Partidului Aromanilor din Macedonia.



“Romania e singura patrie a aromanilor.” (Profesorul Vasile Barba, decanul de varsta si liderul diasporei aromane din Freiburg.)

Familiar, direct, „unchiul Mite” cum il alinta prietenii, ma invita la masa…Ne aflam intr-un primitor restaurant cu specific aromanesc din Skopje, capitala Fostei Republici Iugoslave a Macedoniei.

I.A.: Ce reprezinta politica pentru dumneavoastra, domnule presedinte ?
M. C. P.: Politica inseamna sa treci peste 1000 de oua si sa nu spargi nici unul. Suntem cel mai mare partid din Macedonia, de centru dreapta si suntem la putere din 2006 pana astazi. Politica este, cred, un mijloc de a-ti indeplini misiunea fata de poporul din care faci parte. Suntem ocupati cu programul nostru de revitalizare a culturii, traditiilor, limbii, istoriei armanesti, pentru ca noi, aromanii suntem fundamentul Macedoniei, prima republica din Balcani care s-a infiintat la Kruchevo in 1903.

I.A.: Sunt scoli cu predare in aromana?
M.C.P.: Acolo unde este populatie armaneasca avem, in fiecare scoala, cate doua clase, la Kruchevo, Skopje, Kitchevo, Bitola, Struga, etc. Avem profesorii nostri care au absolvit studiile in Romania, avem manuale pana la clasa a opta in limba aromana. Exista, in fiecare oras, asociatii non-guvernamentale de folclor, de cultura. Publicam revistele noastre in aromaneste, difuzam emisiuni saptamanale la TV, emisiuni la radio, in fiecare oras avem societati aromanesti, “Lunina” la Ohrid, “Bela” la Struga, “Fratii Manachi” la Bitola, “Pitu Guli” la Skopje… Reviste, avem trei: una este „Phoenix”, o alta revista este pentru copii si o a treia se numeste „Graiul aromanesc”. Mai apare si o revista aromano-macedoneana. in cadrul traditionalelor „ Zile ale Culturii si Poeziei”, doamna Vangea Shteriova, presedinta Societatii Scriitorilor si Artistilor Aromani din Macedonia va coordona o manifestare in octombrie. Anul acesta am sarbatorit 200 de ani de la aparitia „Gramaticii romane sau machedonovlahe” a lui Mihail Boiagi care a fost publicata prima data la Viena in 1813, prima gramatica aromaneasca. (Aua shi 200 di anj tu Beshlji (Viena) fu tipusita prota gramatica armaneasca, angrapsita di Mihail G. Boiagi.). De la 1913, de cand turcii au fost alungati din Macedonia, aromanii ramasera ca puii fara cloce. Macedonia istorica fu impartita intre statele vecine, iar scoalele, bisericile sa-nchisera.

I.A.: Cum decurg relatiile cu Romania? 

M.C.P.: Legaturile cu Ambasada Romaniei in Macedonia sunt excelente. Se intorc in locurile natale absolventi de medicina, profesori formati in Romania care lucreaza aici. E un fapt extrem de important pentru noi.

I.A.: Cum „vorbeste” Skopje despre istoria romanitatii de aici?
M.C.P.: Muzeul National al Macedoniei cuprinde importante dovezi ale dezvoltarii istorice a comunitatii noastre. Se stie, de altfel, ca avem mari scriitori, lingvisti, academicieni in toate domeniile stiintei. S-a spus despre noi ca sutem prima republica din Balcani. Printr-un amplu proiect, exista monumente ale istoriei noastre in centrul orasului. ! Istoria noastra, se stie cat e de bogata…Primul credit bancar din istorie a fost dat de o banca aromana din Macedonia. Primele banci din Rusia fura ale lui Tusita, aroman din Aminciu (Metsovo). Primele biserici ortodoxe romane de zid din Transilvania fura facute de baronul Sina si de baronul Gojdu. Primele academii, primele observatoare astronomice, institute politehnice, universitati, banci si primele biblioteci nationale din Atena si Budapesta, din Belgrad si Viena, fura facute tot de aromani, de Tusita, de Averof, de Sina, de Gojdu. Primul cinematograf din Balcani fu deschis de fratii Manachia. Randuiala din Moscopole, Albania, a fost unica in aceasta parte a Europei, pentru anii 1700: sistem public de iluminare, trotuare, bulevarde, aductiuni de apa, canalizare, banci, centru universitar, academie, hanuri, ateliere de bijuterii, internate gratuite pentru elevi, 60 de biserici, moneda puternica etc. Pe cand Atena avea 3000 de locuitori, Moscopole numara peste 70.000!

I.A.: Cum vedeti viitorul tarii dumneavoastra, domnule presedinte?
M.C.P.: Totul depinde de noi, deoarece, daca suntem bine organizati, vom avea si bune rezultate. Dupa 50 de ani de comunism , ni s-au returnat averile, avutia familiilor noastre. Am lucrat mult pentru definirea identitatii noastre, trecutului nostru istoric, limbii noastre. Ca economist, m-am implicat in politica tocmai pentru a contribui la faurirea unui viitor mai bun pentru copiii nostri. Conduc , in prezent, Biroul pentru proprietatea intelectuala al tarii mele si sunt presedintele unui organ coordonator pentru 11 institutii: Ministerul de Interne, Economia, Cultura, Ministerul Comertului, cel al Agriculturii, cel al Integrarii Europene, Oficiul de Brevete si Marci … Cred ca putem depasi obstacolele actuale si sper intr-un viitor alaturi de celelalte tari din Uniunea Europeana. Aromanii sunt un popor mare, vechi, traco-dac. Aici in Macedonia exista democratie, toleranta. Si acest lucru ne ajuta sa ne pastram identitatea. Noi asteptam ca Romania sa ne sustina sa intram in Uniunea Europeana. Programul nostru „Fara granite” cu Romania ne ajuta sa avem schimburi, sa traim mai bine. imi doresc libertatea, doresc ca oamenii sa traiasca mai bine, in intelegere si pace si sa ridicam nivelul de educatie al populatiei. Salutari din suflet tuturor romanilor care ne citesc. ii asteptam pe romani sa vina in Macedonia si ii primim cu strangeri in brate calduroase. Cand vor veni, se vor simti acasa si pentru ca din Romania pana la Moscopole este un singur popor, poporul roman.

* * *

„Limba noastra romaneasca, vorbita de patru milioane de suflete, politiceste foarte raspandite pentru a putea alcatui un totul insemnat (din contra cat de insemnat nu se prezinta neamul unit al Ungurilor de doua, trei milioane), si care, chiar in tara atat de fericita prin natura insasi, in tara numita de locuitorii sai Valahia, precum si in Moldova, este nevoita sa cedeze, in cercurile inalte, limbei stapanitorilor, – are totusi cele mai sigure chezasii in surorile sale, in limba italiana, franceza si ispaniola, cam ce ar putea deveni ea cand intregul neam romanesc, atat din clasele de sus cat si din cele de jos, s-ar ocupa bucuros cu ea si ar cultiva-o. ” (Mihail Boiagi, „Gramatica romana sau machedonovlaha”, Viena, 1813)

 

Ultimele noutati
Centenarul Marii Uniri si rolul minoritatilor nationale la dezvoltarea societatii romanesti
05.11.2018
Asociatia interetnica „ANIMA FORI” organizeaza, in data de 13.11.2018, la ora 13, in sala „N. Balcescu” a Palatului Parlamentului, conferinta „Centenarul Marii Uniri si rolul minoritatilor nationale la dezvoltarea societatii romanesti”. Evenimentul, organizat cu sprijinul Comisiei pentru cultura, arte, mijloace de informare in masa, se bucura de participarea Grupului parlamentar al minoritatilor nationale din Camera Deputatilor si vizeaza promovarea culturii si valorilor identitare prin care acestea au contribuit la dezvoltarea statului roman modern.
Citeste mai mult
Vezi toate articolele
Fii prieten pe Facebook