Articole

Simpozionul de la Jula: toti intr-o inima

         
          Institutul de Cercetari al Romanilor din Ungaria a organizat, la sediul din Jula, (str. Dózsa Gy. nr. 8), al Uniunii Culturale a Romanilor din Ungaria, in zilele de 23–24 noiembrie 2013, cel de-al XXIII-lea Simpozion anual. Manifestarea a fost realizata cu sprijinul Autoguvernarii Minoritare Romane – Sectorul II, Budapesta si al Ministerului Resurselor Umane din Ungaria.

          La Simpozion au asistat domnii Stejarel Olaru, secretar de stat al MAE, Victor Micula, ambasadorul Romaniei in Ungaria, Trandafir Florin Vasiloni, consul general al Romaniei la Jula si Ioan Fodoreanu, consul general al Romaniei la Szeged, Gabriela Matei, directorul ICR Budapesta. De asemenea au participat diplomatii Dragos Tigau si Titu Nicolae Gheorghiof de la Consulatul General al Romanei din Jula si Monica Radu de la Consulatul General al Romanei din Szeged.

          TVR a fost prezenta prin Cristian Tabara si George Damian (doctor in istorie, fost redactor la „Ziua”, actualmente redactor la „Magazin Istoric” si colaborator la TVR) care realizeaza o emisiune in serial despre comunitatile de romani din afara granitelor. Nu a lipsit nici Eva (Iova) Simon, redactor-sef al publicatiei „Foaia romaneasca” din Jula.

          Programul a fost deschis, prin cuvantul sau, de doamna dr. Maria Berényi, directorul Institutului budapestan de Cercetari al Romanilor din Ungaria care a subliniat faptul ca acesti douazeci de ani de existenta a centrului au adus in portofoliul institutului nu mai putin de 85 de volume, (dintre care 13 numai in acest an aniversar, publicate in conditii grafice exceptionale, cu sprijinul financiar considerabil al Ministerului Resurselor Umane din Ungaria), sute de articole stiintifice aparute in reviste academice, precum si in periodice proprii (precum „Simpozion”, „Lumina” si „Izvorul”). S-a reusit consolidarea unui colectiv de exceptie printre care se numara si protagonistii simpozionului actual, devenit traditional si de prestigiu.

          „Ne dam seama ca traim in plina definire politica si culturala a Europei si ca minoritatile isi cauta locul si rostul lor in aceste vremuri deloc obisnuite. incearca, fiecare natiune, nationalitate, sa se mentina, sa-si pastreze identitatea si limba. Minoritarului, limba materna care ii determina structura launtrica si il marcheaza, reprezinta felul lui propriu de a gandi si a simti, este sansa, este traditia. Limba este memoria. Vorbim noi, oare, limba pe care o vorbeau stramosii nostri ? Traim noi, oare, calauzindu-ne dupa valorile respectate de stramosii nostri ? Dupa valorile pentru care au trait, au luptat, au muncit si, uneori, si-au dat viata ? Suntem, oare, asa cum si-au dorit stramosii nostri sa fim ? Nu, nu suntem deloc asa, nu suntem asa cum si-au inchipuit stramosii nostri candva, dar, chiar si asa, suntem ce-a fost mai important pentru ei, le suntem urmasi. Urmasi animati de constiinta de urmas, de respect pentru predecesori, le evocam cu mandria din suflet, meritele, dorim sa le atenuam greselile, scaparile. O societate fara radacini in trecut, fara o judecata neincetata, dreapta, a acelui trecut, este o societate condamnata la disparitie. Nu este de ajuns sa-ti detii memoria, sa cunosti trecutul pentru ca sa poti lipi de el prezentul, dar cunoasterea e necesara pentru a intelege, a actiona in cunostinta de cauza. in cadrul Institutului de Cercetari al Romanilor din Ungaria domina un spirit cultural si intelectual, aici activeaza oameni care, prin munca si devotament, doresc sa contribuie la autocunoastere , autodefinire si autorealizare. Colegii mei sunt constienti de faptul ca cultura constituie principalul factor formativ al personalitatii. Un artist autentic, un om de stiinta adevarat, chiar si un bun meserias sunt de neinchipuit fara cultura, fie ca ar fi vorba de o cultura de specialitate, privind domeniul sau de activitate, calificativul „cult” pare a se aplica unui om care, in tot ceea ce face, ba chiar si in felul in care se comporta, da dovada de gust.

          Dorim ca, prin cercetarile noastre, sa aducem la iveala foarte multe comori apartinatoare trecutului si culturii proprii. Vom face tot posibilul ca acestea sa fie cunoscute de cat mai multi cititori. O lume fara scris si fara carte este greu de imaginat, chiar daca nevoile noastre zilnice par a contrazice afirmatia. Epoca actuala, imbatata si dependenta de imagine, nu va putea evita cuvantul scris sau cartea, asta ar insemna sa se neglijeze un tezaur devenit patrimoniu uman universal. Prin carte, comunicam cu cei care au fost si cu cei care vin. Cartile, volumele, publicatiile prezinta rodul activitatii stiintifice a colaboratorilor institutului nostru. O colectie foarte dinamica a prestigioasei Edituri „Humanitas” se recomanda in felul urmator : Cartile sunt ca oamenii : pe multe le intalnesti la tot pasul, dar nu iti produc nici o impresie, le uiti imediat. Cu unele te intalnesti de nevoie. Sunt altele de care iti amintesti ca le-ai iubit, dar nu iti mai spun nimic si cateva care, pur si simplu, n-au vrut sa te iubeasca. Dar sunt si cartile de care ramai, cumva, indragostit. Crezi ca le-ai uitat si, totusi, le duci dorul. Sau cartile carora le-ai presimtit miracolul, fara sa le fi cunoscut vreodata, carti gata sa te iubeasca.

           Avem toata speranta ca volumele, cartile noastre o sa fie dintre aceste, caci ele s-au conceput pentru dumneavoastra, cititori de azi si de maine. Cu aceste ganduri declar deschise lucrarile Simpozionului anului 2013.”

          Pe parcursul celor doua zile, au sustinut comunicari Cornel Sigmirean, prof. univ.dr. la Facultatea de Stiinte si Litere a Universitatii „Petru Maior” din Tg. Mures; cercetator stiintific principal gr. II la Institutul de Cercetari Socio-Umane „Gheorghe Sincai” din Targu-Mures: „Natiune si nationalitate in Austro-Ungaria”; prof. dr. Ioan Bolovan, prorector al Universitatii Babes-Bolyai, Adrian Onofreiu (Cluj-Napoca): „Interferente romano-germane in zona regimentului graniceresc nasaudean in epoca moderna”; Iulia Margarit, cercetator stiintific la Institutul de Lingvistica “Iorgu lordan – Al. Rosetti” al Academiei Romane (Bucuresti): „Evolutii semantice speciale in lexicul romanilor din Ungaria”; Maria Marin ercetator stiintific la Institutul de Lingvistica “Iorgu lordan – Al. Rosetti” al Academiei Romane (Bucuresti): „Trasaturi ale toponimiei satelor romanesti din Ungaria”; prof. univ. dr. Vasile Dobrescu, de la Universitatea “Petru Maior” din Targu Mures, Adrian Onofreiu, arhivist bistritean (Targu-Mures): „Bursierii fondurilor graniceresti de la Nasaud la Universitatea din Budapesta”; Viorel Dorel Cherciu, fost profesor la Facultatea de Teologie Ortodoxa din Timisoara, fost preot (Giroc): Concubinajul in Banat – Nulificarea casatoriei; Iulian Boldea (profesor univ. dr. la Universitatea “Petru Maior” din Targu-Mures): „Retorica vizualitatii in poezia lui Vasile Alecsandri”; Tiberiu Herdean, lector la Catedra de Filologie Romana din cadrul Universitatii ELTE din Budapesta : „Expresia individualului in proza romaneasca interbelica”; dr. Elena Rodica Colta, etnolog la Complexul Muzeal Arad : „Prezenta societatii romanesti in viata publica si culturala a vremii, reflectata in presa aradeana de la sfarsitul secolului al XIX-lea”; Alin Cristian Scridon (Giroc): „Articole biblice publicate de parintele David Voniga in Revista Preotilor”; Anna Borbély(Institutul de Cercetari Lingvistice al academiei din Budapesta, bursiera a Fundatiei SOROS): „Peisaj lingvistic, cultural si social din Chitighaz (2010)”; dr.Maria Dan, dr.Georgeta Fodor de la Universitatea ”Petru Maior” din Targu Mures : „intre privat si public. Prilejurile de socializare ale femeilor romane din fostul Imperiu Austro-Ungar”; dr.Stella Nikula (Jula): „Tabuuri in societatea traditionala”; Elena Csobai, muzeograf principal la Muzeul Munkácsy Mihály din Bichisciaba, colaborator al Institutului de Cercetari al Romanilor din Ungaria : „Comunitatea romaneasca din Peterd”; Emilia Martin (Jula): „Batrani in lumea satului”; dr. Maria Berényi (Budapesta): „150 de ani de la infiintarea Catedrei Romane din Budapesta” in care a fost evocata personalitatea profesorului Alexandru Roman, intemeietorul catedrei de limba romana de la Universitatea din Budapesta.

          La aniversarea celor 20 de ani de existenta a Institutului de Cercetari al Romanilor din Ungaria, in cadrul simpozionului, au fost lansate publicatiile Institutului, aparute in 2013. Fiecare dintre autori si-a prezentat volumul pe care l-a scris:

          Emilia Martin si Elena Ciobai Munteanu (volum colectiv) „Vestigiile Bisericii Ortodoxe Romane din Ungaria”; Maria Berenyi, reeditari sau aparitii noi : „Viata si activitatea lui Emanuil Gojdu 1802-1870”, „Personalitati marcante in istoria si cultura romanilor din Ungaria (sec. XIX)”, „Cultura Romaneasca la Budapesta in secolul al XIX-LEA”, „in pragul noului mileniu, Institutul de cercetari al romanilor din Ungaria, Un deceniu de existenta (1993-2003)”, „Mostenirea lui Gojdu in oglinda presei romane si maghiare (1995-2005)”, „Povestile caselor. Romani in Buda si in Pesta”; album omagial cu titlul „Oroian” si dedicat maestrului Stefan Oroian, pictor, grafician si sculptor roman din Jula; Ana Borbély „Limba romana si identitate romaneasca in Ungaria”; Tiberiu Herdean „Confesiunea in romanul romanesc interbelic”; Emilia Martin „Romanii din Ungaria. Studii de etnologie”; Elena Ciobai „Romanii din Ungaria. Studii de istorie”; Stella Nikula Machour „Aspecte ale gandirii umane. Studii de psihologie traditionala”; Irina Isai Garami „Sacalul de altadata”.

          Maestra de ceremonii, doamna dr. Maria Berenyi a dat proba talentului sau oratoric marturisind, subtil, adeziunea neabatuta la identitatea romaneasca, si, fatis, a vorbit despre conditia minoritarului care trebuie sa isi asume cealalta istorie, bilingvismul precum si riscurile alteritatii, in Ungaria, tara careia ii datoreaza oportunitatile create pentru o dezvoltare profesionala optima in cadrul institutului, in folosul comunitatii minoritare romanesti : cercetarea istoriei si productiei sale creatoare. Prezenta masiva a diplomatilor romani la manifestare a dat o speranta care ar fi pacat sa fie ratata, un gest de reunire intr-o singura inima.


 

 

Ultimele noutati
Centenarul Marii Uniri si rolul minoritatilor nationale la dezvoltarea societatii romanesti
05.11.2018
Asociatia interetnica „ANIMA FORI” organizeaza, in data de 13.11.2018, la ora 13, in sala „N. Balcescu” a Palatului Parlamentului, conferinta „Centenarul Marii Uniri si rolul minoritatilor nationale la dezvoltarea societatii romanesti”. Evenimentul, organizat cu sprijinul Comisiei pentru cultura, arte, mijloace de informare in masa, se bucura de participarea Grupului parlamentar al minoritatilor nationale din Camera Deputatilor si vizeaza promovarea culturii si valorilor identitare prin care acestea au contribuit la dezvoltarea statului roman modern.
Citeste mai mult
Vezi toate articolele
Fii prieten pe Facebook