Articole

Aferim!

„Aferim!”, cel mai recent film al regizorului Radu Jude, laureat cu trofeul Ursul de Argint pentru cea mai buna regie la cea de-a 65-a editie a Festivalului International de Film de la Berlin, este un un film istoric a carui actiune se petrece in Tara Romaneasca in 1835. Un zapciu, interpretat de actorul Teodor Corban, insotit de fiul sau (Mihai Comanoiu) cauta un rob fugar, Carfin, (Cuzin Toma) de la curtea unui boier care este cu atat mai hotarat sa-l prinda si sa-l pedepseasca cu cat banuieste ca sotia sa a avut o aventura cu el. Costandin va porni in urmarirea robului tigan impreuna cu fiul sau adolescent, Ion si cu aghiotantul sau, Ghita.

 

in distributie :

 

Teodor Corban: Costandin

 

Mihai Comanoiu: Ionita

 

Cuzin Toma: Carfin

 

Victor Rebengiuc: mestesugarul

             

Luminita Gheorghiu: sotia mestesugarului    

 

Serban Pavlu : calator

 

Gabriel Spahiu : Vasile

 

Mihaela Sirbu : Sultana

 

Alexandru Bindea : preotul

 

Produs de Hi Film Productions

 

 

 

ASOCIATIA INTERETNICA ANIMA FORI („Sufletul Cetatii”) apreciaza remarcabila realizare cinematografica a regizorului RADU JUDE si a echipei sale, considerand-o o incitanta lucrare de creatie culturala despre istoria mentalitatilor, prilej de reflectie privind valorile promovate prin cadrul arhaic politic, cultural, economic, social, educational si prin istoria si imaginarul specific Tarii Romanesti, in pragul celui de-al XIX-lea secol. in tinutul hibrid in care regasim modele culturale diferite, profund antagonice, se aplica norme dure de convietuire intre diferite grupuri despartite de bariere rasiale, sociale, etnice, religioase, asa cum cronicile si documentele care le-au servit drept surse de inspiratie lui Radu Jude si Florin Lazarescu, ni le marturisesc. in ciuda rezolvarii tragice a tramei, sugestia majora a filmului este, credem, refondarea dimensiunii umane prin intermediul afectivitatii. Si, parafrazand o expresie calinesciana celebra, universalitatea acestei creatii este imprejurarea in care dimensiunea sa civica, zamislita in timpul si spatiul pe care le exprima, iese din limitele epocii sale si ale tarii in care a luat fiinta si devine inteligibila intregii umanitati. Catharsisul finalului tragic confera dimensiunea profund umana a acestui proiect cinematografic.

Este, in fond, dezideratul care inspira si actiunile Asociatiei interetnice ANIMA FORI : toti, in pace, inauntrul cetatii ! (Irina Airinei)

 

Citam dintr-un interviu acordat ziarului Gandul (07.02.2015) de regizorul Radu Jude:

 

„Filmul pe care l-am facut este despre mentalitati si despre felul in care mentalitatile trec de la o persoana la alta - asa, ca o ciuma, ca o molima. Pe langa asta, filmul atinge o serie de alte subiecte, precum sclavia romilor, conditia femeii, relatia dintre parinti si copii, educatia, antisemitismul si, pe langa toate acestea, e legat si de ceea ce numim conventional reprezentarea istoriei prin imagine si anume limitele pe care, de fapt, le are o reprezentare de tipul acesta.”

 

„Dar cand lucram la scenariu, am citit, pe langa colectii de documente si carti de istorie, si literatura romana din secolul XIX si cred ca la Iordache Golescu si la Nicolae Filimon apare destul de des cuvantul acesta „aferim!” cu sensul de „bravo!”. (...) Strainii care vor vedea filmul cu subtitrare in limba engleza nu vor avea acces la ceea ce eu mi-am dorit foarte tare, si anume sa existe savoarea aceasta a limbii romane de secol XIX, care este foarte frumoasa.

Si, apoi, sigur ca filmul atinge o serie de subiecte si de teme care ne sunt specifice, sunt specifice istoriei noatre si, prin extensie, si societatii noastre.

Mi-as dori ca celor care vad filmul sa le placa, dar mi-as dori si ca filmul acesta sa fie un fel de trambulina spre propriile lor cercetari, spre propria lor documentare, spre propria lor gandire asupra temelor propuse. Asta pentru mine ar fi cel mai important: ca spectatorii, pornind de la filmul acesta, sa dezvolte un apetit pentru istorie, pentru cercetarea istoriei, pentru citirea cartilor de istorie si pentru gandire asupra felului in care trecutul inca ne influenteaza si, mai ales, pentru a ne asuma un trecut care poate de multe ori e dureros si pe care multi dintre noi il refuza. (...)

Am hotarat impreunaƒ cu operatorul Marius Panduru ca imaginea acestui film sa fie alb-negru din dorinta de a marca artificiul reconstituirii istorice; am vrut sa ii oferim din start spectatorului ideea ca ceea ce vede e o reconstituire subiectiva, facuta cu grija, dar doar o reconstituire.”

 

Ultimele noutati
Romania si razboaiele de imagine de Dorin Suciu (5)
10.08.2019
Asertiunile colportate de diversi agenti de influenta pot fi grupate pe categorii si fac parte dintr-un razboi de imagine impotriva Romaniei care trebuia despuiata de ultima bruma de simpatie pe care i-o conferise sangeroasa revolutie din decembrie 1989. Ele urmaresc acreditarea catorva idei:romanii sunt un popor violent si intolerant care comite pogromuri asupra maghiarilor. Stabilirea unei paralele intre epurarea etnica din Bosnia si situatia maghiarimii din Transilvania;„genocidul psihic si cultural” la care este supusa minoritatea maghiara din Transilvania; in Romania are loc o restauratie a dictaturii comuniste; renasterea in Romania a fascismului (sic!) prin organizatia Vatra romaneasca; incercarea de acreditare publica a opiniei ca in Romania exista un „traditional antisemitism romanesc” si transmiterea (prin transfer emotional) a tezei ca „maghiarimea persecutata” din Romania s-ar afla in aceeasi situatie dramatica precum evreimea europeana intre cele doua razboaie mondiale; promovarea in forurile internationale a intoxicarii (lansata in 1991 de Geza Entz, directorul Oficiului pentru Maghiari de peste Granite a guvernului ungar) privind asa-zisa „bomba etnica cu explozie intarziata” a carei dezamorsare poate fi realizata doar prin impartirea Transilvaniei in cantoane, dupa modelul elvetian, sau dupa modelul belgian, prin acordarea de autonomie teritoriala pe criterii etnice ca in Flandra si Valonia; Transilvania, multinationala si multiculturala, poate fi considerata imaginea extrem orientala a democratiei occidentale; Romania este un stat-paria, fara traditie democratica, de cultura ortodoxa, deci in afara ariei culturale a Europei si care refuza „drepturile umane, individuale si colective ale nationalitatii maghiare”.
Citeste mai mult
Vezi toate articolele
Fii prieten pe Facebook