Articole

Ravensbrűck 70

 

Ravensbrűck 70 : forta memoriei

Écoute Maman, il faut que tu comprennes

Écoute, ne pleure pas...

demain, sans doute, ils vont nous tuer

C’est dur de mourir à vingt ans

Mais sous la neige germe le blé

Et les pommiers déjà bourgeonnent

Ne pleure pas

Demain il fera si beau. (Gisèle Guillemot)

 

Da, draga Monique, 70 de ani au trecut de la eliberarea din lagarul sinistru de la Ravensbrűck. Sunt 70 de ani de cand aliatii deschideau portile infernului descoperind, pe masura ce avansau, orori teribile. Mii de fantome, fiinte descarnate, scheletice si livide, clatinandu-se intre gramezi de cadavre. Realitatea hidoasa si pestilentiala a unei ideologii neumane. 70 de ani! Care dintre voi si-ar fi putut imagina, atunci, ca va supravietui tuturor acestor suferinte? Ca va reveni la viata? Acum 70 de ani! Nu numai ca v-ati intors din acest iad, dar ati vrut sa traiti, „Sa inviati si sa construiti ziua de maine.” Fiecare dintre voi, prin marturiile sale, prin actiunile sale, prin gesturile sale de zi cu zi a facut Viitorul posibil. Asociatia Amicala Franceza a creat, imediat dupa razboi, in 1945, legatura dintre toate cele care ati supravietuit, pentru a impiedica, pentru totdeauna, o asemenea barbarie, pentru a trai in pace si libertate, prin Justitie.” Acum 70 de ani!...Erati atat de tinere ...

intre 14 - 19 aprilie 2015, Landul Brandenburg a gazduit manifestari comemorative dedicate implinirii a 70 de ani de la eliberarea detinutilor Lagarului de femei de la Ravensbrück. Reuniunea Comitetului International Ravensbrück CIR a fost oficiata de prof. dr. Sabine Kunst, ministrul Știintei, Cercetarii si Culturii Landului Brandenburg, de prof dr. Gűnther Morsch, directorul Fundatiei Memorialului Ravensbrück si de dr. Insa Eschebach, directoarea Memorialului Ravensbrück. Comitetul este condus si alcatuit din foste deportate, urmase si simpatizante ale lor si a prilejuit alegerea noii conduceri. De mai bine de doua decenii, el a fost condus de dr. Anette Chalut, care a si deschis lucrarile, deportata, pe 13 mai 1944 la Ravensbrück, apoi la un Kommando din Hanovra-Limmer, tinand de lagarul de concentrare Bergen Belsen. „Sosind in lagar, marturisea doamna Chalut intr-un interviu, ne-am pierdut orice personalitate. Eram doar niste numere. Trebuia sa raspund in germana, la comanda: 39038. Hainele cu dungi, capul ras, o basma pe cap - un fel de panza triunghiulara pentru a ascunde teasta rasa. Am incercat sa ne imbrobodim fiecare in alt fel, am ras si am primit, pentru asta, primele palme si lovituri. Ulterior, transportate in vagoane de vite la Hanovra-Limmer, am fost obligate sa fabricam masti de gaze pentru armata germana-am sabotat-o cat am putut.” in 2015, dupa 20 de ani, stafeta conducerii CIR a fost predata eminentei juriste dr. Eva Bäckerova, inchisa de la varsta de 4 ani impreuna cu parintii sai la Ravensbrück si transferata, apoi, la Bergen Belsen. „Transmiterea memoriei, spunea doamna Chalut, are o mare importanta pentru fostele deportate de la Ravensbrűck, in institutiile scolare, in universitati, transmiterea memoriei noastre prin emisiuni de radio sau de televiziune. Totusi, randurile noastre se imputineaza din zi in zi. De aceea, fostele deportate au initiat un gest simbolic: plantarea a 1000 de trandafiri la Memorialul de la Ravensbrück, la cea de –a 70-a aniversare a eliberarii lagarului.”

Cu ocazia aniversarii a 70 de ani, in aprilie 2015, de la eliberarea lagarului de concentrare de la Ravensbrück, deportatele supravietuitoare adreseaza generatiilor viitoare urmatorul mesaj:

La sfarsitul razboiului, lagarele de concentrare ale regimului nazist au fost eliberate de catre aliati. La saptezeci de ani dupa salvarea noastra din lagarul de concentrare pentru femei de la Ravensbrűck, de catre armata sovietica, ne-am reunit aici, pline de emotie, in locul care ne-a adus atatea suferinte. Noi, deportatele, vrem sa pastram prietenia nascuta in lagar. Ea ne uneste pe noi si familiile noastre, fara a tine cont de nationalitate, opinii politice sau religie.

Ne amintim, de asemenea, de cele 123.000 femei si copii si de cei 20.000 de barbati deportati de regimul nazist intre 1938 si 1945 la Ravensbrück si de unitatile sale de comando. Multi dintre acesti deportati au murit de foame, de frig, sub lovituri, in urma supunerii la munci supraomenesti, executati sau asasinati in camera de gazare.

in prezent, terenul lagarului de la Ravensbrück este complet gol, fiind imposibil de imaginat atrocitatile care au avut loc aici.

Putinele vestigii ramase si monumentele existente sunt insuficiente. Numai expozitiile - temporare sau definitive - reusesc sa pastreze memoria fostilor deportati. Cu ajutorul fostelor deportate si fostilor deportati din multe tari, a fost construit un memorial pentru eternitate care sa evoce lupta noastra de rezistenta si suferintele noastre. Si in alte tari au fost create memoriale, la initiativa fostelor deportate din Ravensbrűck: in Amsterdam, Bruxelles, Lidice, Paris, Varsovia.

Noi, deportatele, transmitem amintirile noastre vii din lagar. Aceste amintiri nu trebuie sa dispara o data cu noi!

Rolul nostru este, in ciuda trecerii timpului, acela de a transmite aceasta memorie, pentru ca sa ramana generatiilor viitoare ca un avertisment. Copiii nostri trebuie sa ne continue eforturile.

Cerem tinerilor sa duca mai departe lupta noastra impotriva ideologiei naziste, pentru o lume a dreptatii si tolerantei, in care antisemitismul, rasismul, xenofobia, chiar extremismul de dreapta nu isi vor mai gasi locul.

Apelul femeilor din Ravensbrűck reprezinta vocea tuturor femeilor din lume, care se exprima pentru pace si libertate.

Razboaiele nu au disparut din istoria lumii si sunt inca deosebit de dureroase. Noi, supravietuitoarele din Ravensbrűck si urmasii acestora, avem dreptul sa impunem memoria suferintelor noastre istoriei umanitatii. Rezistenta noastra impotriva renasterii ultranationalismului si fascismului trebuie continuata.

Germaine Tillion a spus in 2007: „Datoria noastra este aceea de a fi extrem de vigilenti. Raul poate reveni in orice moment, el cloceste pretutindeni si trebuie sa actionam la timp pentru a opri catastrofa. ”

 Oamenii din intreaga lume sa auda strigatul nostru: niciodata fascism, niciodata razboi! Niciodata un alt Ravensbrűck!

La Neubrandenburg, in prezenta oficialitatilor si a numerosi tineri germani, a fost dezvelit monumentul „Femeia in doliu”, creatie a sculptorului Wolfgang Friedrich. Sambata si duminica, incinta Lagarului a fost neincapatoare pentru oaspetii din toata lumea, pentru multimea de tineri, unii dintre ei membri ai unor organizatii democratice, altii urmasi ai unor SS-isti, veniti sa isi exprime regretul. „Lungul drum inapoi la viata” a fost marcat de supravietuitoare printre care Anette Chalut si Mirella Stanzione. Selma van de Perre, Eva Bäckerova si Monique Hesling au intrat in dialog cu publicul. A fost lansat volumul documentar al dr. Eva Bäckerova „ Femei, barbati si copii slovaci din lagarul de concentrare Ravensbrück” in prezenta ambasadorului Slovaciei la NATO, Igor Slobodník, albumul „Ravensbrück, il lager delle donne” al Ambrei Laurenzi si multe altele. Mari delegatii din Polonia, Belgia,Italia, Franta au depus flori la Zidul Natiunilor, la Crematoriu, la monumentul lui Will Lammert din 1959, „Purtand...”. Au fost evocari privind lagarul de copii Uckermark si atelierele Siemens, discursuri tinute de presedintele Landului Brandenburg , dr. Dietmar Woidke si de ministrul federal al educatiei si cercetarii prof.dr. Johanna Wanka. Orchestra de Tineret a Landului Mecklenburg-Vorpommern a sustinut un concert.in cuvantul sau, ziarista Sarah Helm, laureata a Premiului Pulitzer in 2014, a subliniat ca „daca Auschwitz a fost capitala crimei impotriva evreilor, Ravensbrück a fost capitala crimei impotriva femeilor”.

Duminica, la Memorialul soldatului sovietic eliberator de la Fűrstenberg a mai avut loc o evocare a militarilor Armatei Rosii cazuti in lupta.

Sa pastram aceasta memorie si sa o transmitem tinerilor, impiedicand aparitia neo-nazismului din apele tulburi ale lumii contemporane.

 

Dr. Irina Airinei,

membru CIR

 

Ultimele noutati
Centenarul Marii Uniri si rolul minoritatilor nationale la dezvoltarea societatii romanesti
05.11.2018
Asociatia interetnica „ANIMA FORI” organizeaza, in data de 13.11.2018, la ora 13, in sala „N. Balcescu” a Palatului Parlamentului, conferinta „Centenarul Marii Uniri si rolul minoritatilor nationale la dezvoltarea societatii romanesti”. Evenimentul, organizat cu sprijinul Comisiei pentru cultura, arte, mijloace de informare in masa, se bucura de participarea Grupului parlamentar al minoritatilor nationale din Camera Deputatilor si vizeaza promovarea culturii si valorilor identitare prin care acestea au contribuit la dezvoltarea statului roman modern.
Citeste mai mult
Vezi toate articolele
Fii prieten pe Facebook