Articole

Parvulescu interviu

Europa la Zidul Plangerii

in dialog cu presedintele Asociatiei PRO DEMOCRATIA, conf.dr. Cristian Parvulescu

Dr. Irina Airinei

„UDMR a promovat o initiativa cetateneasca europeana privind drepturile minoritatilor. Documentul a fost respins de Comisia Europeana, iar ulterior formatiunea maghiara s-a adresat justitiei. Ministerul roman de Externe s-a implicat si el in acest caz, sustinand pozitia CE. Asa suna, in esenta, stirea data publicitatii.”

 O stire care ne-a pus pe ganduri...A cata oara apar probleme institutionale in relatiile interetnice, domnule profesor ?

Initiativa a fost respinsa de Comisia Europeana pentru ca in Tratat nu exista nici un articol care sa permita organizarea unui referendum in vederea unei astfel de initiative la nivel european. Initiativa a trezit controverse in Romania din cauza reactiei MAE si a Guvernului Romaniei la Curtea Europeana de la Luxemburg. Dupa respingerea, de catre Comisia Europeana, a acestei initiative, procedura care cere ca orice initiativa cetateneasca sa treaca fie aprobata de Comisia Europeana dupa care, o data ce este aprobata respectiv acceptata ca inscriindu-se in limitele tratatelor, incepe procedura de strangere de semnaturi la nivel national. Exista in Tratatul de la Lisabona o prevedere cat se poate de clara din acest punct de vedere insa Comisia are ultimul cuvant. Solutia care a fost aleasa in urma respingerii acestei initiative a fost sesizarea Curtii de la Luxemburg in legatura cu aceasta situatie, Romania, prin intermediul MAE, ministrul Titus Corlatean exprimandu-se foarte clar, a decis sa trimita o cerere de asociere a Romaniei la acest proces pentru a contesta organizarea unei astfel de initiative. Ori argumentele MAE si ale Guvernului Romaniei prin intermediul lui Victor Ponta lasa foarte multe semne de intrebare. Titus Corlatean, in declaratiile pe care le-a facut, a vorbit despre un interes al statului roman, un interes superior oricarei coalitii, un interes care ar fi imuabil.

Va rugam sa detaliati acest punct...

Nu intelegem despre ce este vorba cand discutam despre acest interes, pentru ca o astfel de initiativa pune problema protejarii minoritatilor. Suntem la 100 de ani de la inceperea primului razboi mondial, razboi generat de nationalismul virulent, imposibil de contestat la nivel national in Europa acelor timpuri. Pozitia pe care Guvernul Romaniei o sustine in momentul de fata este o pozitie revoluta, o pozitie a trecutului care aduce aminte mai degraba de secolul XX decat de secolul XXI. Si nu se inscrie nici pe departe in sensibilitatea europeana a momentului. Problema nu este daca aceasta initiativa se inscrie sau nu in limitele Tratatului. Nu se inscrie in litera Tratatului de la Lisabona si tratatelor constitutive ale UE, deci in zona pe care Comisia ar putea sa o accepte. Dar faptul ca Guvernul Romaniei, spre deosebire de multe alte guverne, a simtit nevoia sa intervina la Curtea de la Luxemburg si mai ales argumentatia ministrului Corlatean lasa foarte multe spatii de interpretare. Domnul ministrul Corlatean spune ca nu trebuie lasata Curtea de la Luxemburg sa interpreteze tratatele intr-o maniera prea larga. Si aici, dintr-o data, apare o ingrijorare care se refera la pozitia generala a Romaniei din acest punct de vedere. Doreste Romania ca toate aceste probleme, atat de controversate, sa se rezolve doar la nivelul Consiliului European si nu la nivelul Parlamentului , la nivelul Comisiei si fara o dezbatere democratica ? Vrea Romania sa limiteze atributiile Curtii de la Luxemburg in ceea ce priveste interptetarea tratatelor ? Pentru ca asta este pozitia pe care a exprimat-o in privinta minoritatilor si nu numai, ministrul de externe.

Care este rolul minoritatilor, dar raportul dintre majoritate si minoritate in cadrul natiunii romane?

Cum se stabileste interesul national?  Sunt minoritatile parte a natiunii romane? Pentru ca daca sunt minoritatile parte a natiunii romane, interesul national, interesul statului se stabileste prin negocieri, nici pe departe prin dictat. Nu doar etnicii romani reprezinta interesul natiunii romane (fara cei 20% minoritari, maghiari, romi, evrei si celelalte minoritati...).

Asadar, ce vizeaza aceasta initiativa cetateneasca europeana privind drepturile minoritatilor ?

E vorba aici de initiativa multor organizatii care apara drepturile minoritatilor, organizatii care au incercat sa creeze un pachet legislativ care sa protejeze minoritatile la nivel european. Stim ca problema minoritatilor exista in foarte multe state, in Regatul Unit al Marii Britanii, in Spania dar si in Italia, de pilda, unde exista foarte multe controverse O pozitie unilaterala in privinta definirii interesului national al statului mi se pare de rau augur pentru democratia romaneasca. Sigur ca putem banui aici interese electorale. Pentru alegerile prezidentiale, prezenta UDMR in coalitie nu a fost bine digerata de nationalistii romani.

Reprezinta extremismul de dreapta sau de stanga un pericol iminent in Europa?

Un pastor german care a avut experienta lagarelor de concentrare a emis un silogism care ne obliga la o reflectie serioasa si astazi: „Atunci cand i-au arestat pe catolici, n-am protestat pentru ca nu eram catolic. Atunci cand i-au arestat pe evrei, n-am protestat pentru ca nu eram evreu. Atunci cand i-au arestat pe sindicalisti, n-am protestat pentru ca nu eram sindicalist. Atunci cand i-au arestat pe comunisti, n-am protestat pentru ca nu eram comunist. Atunci cand au venit sa ma aresteze pe mine, nu era nimeni sa protesteze.” Problema este ca, in momentul de fata, oamenii nu protesteaza fata de aceste lucruri, ba chiar le considera firesti. Sunt zece ani de la experienta din Olanda anilor Ì› 90, prin care o forma de extremism, izolata, inainte, a fost adoptata de toate partidele. Sa ne aducem aminte de reactiile din Germania ale unui social-democrat sarazin care facea parte din Consiliul Bundestagului: el considera ca turcii nu sunt germani, reactie etnicista, tendintele xenofobe, indreptate inclusiv impotriva romanilor din Marea Britanie, aratand ca exista, pe fundalul crizei economice, un moment foarte dificil. Iar atunci cand un guvern, teoretic, de stanga, adopta pozitii nationaliste de un astfel de tip, riscurile sunt incredibile. Si cred ca aici e nevoie de o reactie ceva mai puternica. Din pacate, cei care inainte corectau politicile romanesti de acest gen, n-o mai pot face astazi. Nici UE nu mai are capacitatea sa faca acest lucru. Nici SUA nu mai sunt atat de active pe o astfel de linie cum sunt in directia combaterii coruptiei. Dar daca combaterea coruptiei se face pe un fond de nationalism, riscurile sunt foarte mari, vezi cazul lui Victor Orban din Ungaria, unde combaterea coruptiei se leaga, in mod insidios, de un antisemitism evident.

Exista antisemitism in Romania ?

Faptul ca Romania este o tara in care antisemitismul nu este atat de evident, nu inseamna ca nu exista. Exista si am constatat in sondajele de opinie un antisemitism estompat dar pe care criza poate oricand sa-l scoata in evidenta. Si de la o reactie impotriva maghiarilor sau una foarte cunoscuta impotriva romilor la una impotriva evreilor nu este decat un pas. Si nimeni nu ne poate garanta ca, in situatia de confuzie din amalgamul actual, acest pas nu poate fi facut. Nimeni nu poate garanta absolut nimic, daca nu exista o confruntare directa cu extremistii. in Romania, extremistii sunt sunt cei care dau tonul in mass-media. realizam acest interviu la sfarsitul Campionatului Mondial de Fotbal care permite multor state sa-si manifeste un nationalism virulent. Iata o anecdota interesanta, in Belgia, care a reusit sa se califice in sferturile de finala la Campionatul Mondial de Fotbal, iesirile unor belgieni in favoarea echipei nationale au fost taxate drept xenofobie. Iar dezbaterea publica era urmatoarea: a devenit Belgia o tara xenofoba? in ziarul LE SOIR, la postul de radio bruxellez VIVACITÉ, dezbaterile au fost foarte lungi si, in final, belgienii s-au aratat destul de descumpaniti de aceasta reactie a suporterilor echipei lor. Federatia Belgiana de Fotbal le-a cerut acestora sa nu mearga la aeroport in intampinarea echipei pentru a nu spori tensiunile etnice intr-o tara care are si asa asemenea probleme.

Ce putem face, institutional vorbind ?

Cred ca o astfel de dezbatere se impune si in Romania fata de maghiari pentru ca, spunandu-le ca ei nu participa la interesul national inseamna ca le spunem ca ei nu fac parte din natiunea romana. inseamna ca definim natiunea romana ca o natiune etnica. Ori reprezentanti importanti ai UDMR-ului au sustinut la Consiliul Europei ca articolul din Constitutie care vorbeste de stat national trateaza statul national nu din punct de vedere etnic ci din punct de vedere civic, altfel spus este un stat-natiune iar din natiune fac parte toate minoritatile, toate etniile, oricare ar fi acestea. Deci interesul national este al romanilor, al maghiarilor, al romilor, al evreilor, al turcilor etc. si nu doar al etnicilor romani. Electoralismul, dorinta lui Ponta de a castiga voturile nationalistilor romani din Transilvania, tradusa intr-o pozitie transanta fata de maghiari, nu este o scuza. Din contra, agraveaza situatia pentru ca arata ca politicienii romani sunt dispusi sa faca compromisuri fata de valorile democratice pentru a castiga voturi. Daca intretinem nationalismul, asa cum s-a intamplat in Romania lui Ion Iliescu la inceputul anilor Ì› 90, vom plati consecintele. Relatiile interetnice, care abia au fost stabilizate, pot oricand sa se inrautateasca. intre minoritatile din Romania exista o prapastie. Nu putem vorbi de un model cultural deschis fata de minoritati, cultura minoritatilor este necunoscuta, manualele de istorie nu prezinta contributia la formarea Romaniei a minoritatilor, manualul de istorie a romanilor neglijeaza istoria maghiarilor din Transilvania, neglijeaza contributiile minoritatii evreiesti la formarea statului roman etc. Tendintele accentuat nationaliste nu pot decat sa ingrijoreze pe oricine isi manifesta optiunile democratice.


 

 

Ultimele noutati
Centenarul Marii Uniri si rolul minoritatilor nationale la dezvoltarea societatii romanesti
05.11.2018
Asociatia interetnica „ANIMA FORI” organizeaza, in data de 13.11.2018, la ora 13, in sala „N. Balcescu” a Palatului Parlamentului, conferinta „Centenarul Marii Uniri si rolul minoritatilor nationale la dezvoltarea societatii romanesti”. Evenimentul, organizat cu sprijinul Comisiei pentru cultura, arte, mijloace de informare in masa, se bucura de participarea Grupului parlamentar al minoritatilor nationale din Camera Deputatilor si vizeaza promovarea culturii si valorilor identitare prin care acestea au contribuit la dezvoltarea statului roman modern.
Citeste mai mult
Vezi toate articolele
Fii prieten pe Facebook