Articole

Alexandru Mocioni : Omul si muzica lui – Radu Sinaci

Dr. Irina Airinei

Presedintele ASOCIATIEI ANIMA FORI

Volumul „Alexandru Mocioni/Omul si muzica lui” de Radu Sinaci, aparut in urma straduintelor conjugate ale Editurii ProUniversitaria si Asociatiei interetnice ANIMA FORI, ne vorbeste despre idealul convietuirii interetnice firesti in urbea simbolica a inimii marelui om a carui viata destainuie povesti uluitoare, pe nedrept, uitate, despre profesiunea sa de credinta : apararea fiintei identitare.

Lucrarea de fata e un simbol al pacii, deziderat al Romaniei si al Ungariei in egala masura. Dedicata cunoasterii unei fatete necunoscute a uriasei personalitati politice si culturale a lui Alexandru Mocioni,  lucrarea muzicologului Radu Sinaci scoate la lumina o parte din opera sa componistica, deschizand noi rute de cercetare in istoria muzicii. Sunt fatete luminoase, redescoperite, ale personalitatii celui care a fost militant politic pentru drepturile popoarelor, ferment si sol fertil pentru intelectualitatea romaneasca din Transilvania premergatoare actului Unirii de la 1918.

Deputat in mai multe legislaturi in Camera Ungara a Parlamentului de la Budapesta, Mocioni a dat expresie spiritului sau armonizator in articolele, discursurile si creatiile sale de muzica de camera. Creatia sa componistica, relevata si analizata in acest volum, de Radu Sinaci, a cautat sa respecte o estetica a proportiilor discrete, rafinate, comune artei si naturii fenomenale. Aceleasi proportii discrete sunt respectate in alura clasica a castelelor de la Foeni, Birchis, Bulci, Vlaicovat si Capalnas, castele care, ca si impunatorul edificiu de la numarul 2, din coltul pietei cu strada Vaci din Budapesta, au rezonat  în multe randuri in acordurile recitalurilor de pian, vioara si violoncel organizate de Alexandru si Eugen Mocioni. În palatul din Piata Vorosmarty de astazi, colt cu strada Vaci, la matineele si seratele muzicale organizate de familia Mocioni lua parte adeseori Franz Liszt, prieten cu Alexandru Mocioni. Marele Liszt, autor al unei cunoscute Rapsodii Romane, a fost oaspetele lui Mocioni (caruia i-a dedicat Romanta uitata), ca si regele Carol I, Vicentiu Babes, Andrei Saguna.

Fie ca vibratia memoriei scaldate în Lumina a lui Alexandru Mocioni  sa ne arate, in continuare, Calea!

Ultimele noutati
Romania si razboaiele de imagine de Dorin Suciu (5)
10.08.2019
Asertiunile colportate de diversi agenti de influenta pot fi grupate pe categorii si fac parte dintr-un razboi de imagine impotriva Romaniei care trebuia despuiata de ultima bruma de simpatie pe care i-o conferise sangeroasa revolutie din decembrie 1989. Ele urmaresc acreditarea catorva idei:romanii sunt un popor violent si intolerant care comite pogromuri asupra maghiarilor. Stabilirea unei paralele intre epurarea etnica din Bosnia si situatia maghiarimii din Transilvania;„genocidul psihic si cultural” la care este supusa minoritatea maghiara din Transilvania; in Romania are loc o restauratie a dictaturii comuniste; renasterea in Romania a fascismului (sic!) prin organizatia Vatra romaneasca; incercarea de acreditare publica a opiniei ca in Romania exista un „traditional antisemitism romanesc” si transmiterea (prin transfer emotional) a tezei ca „maghiarimea persecutata” din Romania s-ar afla in aceeasi situatie dramatica precum evreimea europeana intre cele doua razboaie mondiale; promovarea in forurile internationale a intoxicarii (lansata in 1991 de Geza Entz, directorul Oficiului pentru Maghiari de peste Granite a guvernului ungar) privind asa-zisa „bomba etnica cu explozie intarziata” a carei dezamorsare poate fi realizata doar prin impartirea Transilvaniei in cantoane, dupa modelul elvetian, sau dupa modelul belgian, prin acordarea de autonomie teritoriala pe criterii etnice ca in Flandra si Valonia; Transilvania, multinationala si multiculturala, poate fi considerata imaginea extrem orientala a democratiei occidentale; Romania este un stat-paria, fara traditie democratica, de cultura ortodoxa, deci in afara ariei culturale a Europei si care refuza „drepturile umane, individuale si colective ale nationalitatii maghiare”.
Citeste mai mult
Vezi toate articolele
Fii prieten pe Facebook