Articole

Cu Fania Oz la Ceasul Sperantei

Irina Airinei: Ce va leaga de Romania, asadar, am intrebat-o...

Fania Oz-Salzberger: Mai intai de toate, bunicul si bunica mea, parintii mamei mele, au venit dintr-un mic oras numit Ackermann, nu stiu cum se cheama astazi, iar bunica mea provenea dintr-un mic oras numit Tatar Bunar unde a crescut. Si astfel s-au format cu o identitate foarte romaneasca. Dar au crescut cu un sentiment foarte patriotic romanesc, iar fratele bunicii mele a fost numit Carol dupa rege, asa ca pentru mine exista o mostenire a lor din Romania, pentru ca iubeau limba, au iubit cultura, nu au fost surprinsi cand am inceput sa studiez latina in universitate si chiar puteu sa ma ajute la latina, mi-au explicat cat de apropiata este romana de latina. Mi se pare ciudat ca bunicii mei erau cu adevarat romani prin nastere si prin sentimente, iar acum orasul lor nu mai este in Romania. Si nici Basarabia nu mai este in Romania.

I.A.: Si cand au venit in Israel ?

F.O.: Bunicii mei erau pionierii, primii sionisti. Au venit in 1930, chiar inaintea ascensiunii nazistilor ... Pentru mine, mai intai de toate, sionismul a fost o idee care a salvat vietile atator oameni. Dar, mai precis, sionismul a fost umanist. Era vorba despre crearea unui stat pentru poporul evreu. Israelul a fost de la inceput o democratie si o societate umanista. Si eu, in acest sens, eu ma consider astazi un sionist din acest motiv. Si Israelul este un stat pentru poporul evreu, pentru cei care vor sa faca parte din natiune. Aceasta stare, nu este pentru toti evreii pentru ca nu toata lumea vrea sa fie israeliana sau sa aleaga sa faca parte din statul Israel. Statul  Israel nu este numai pentru evrei, deoarece fiecare arab care traieste in Israel este cetatean cu drepturi depline. Si pentru mine Israelul pe care il vreau este in primul rand democratic, evreiesc in al doilea rand, in sens cultural, nu intr-un sens religios si care traieste in pace, cu speranta unei Palestine viitoare. Pentru mine toate aceste obiective sunt posibile.

I.A.: Din Israel, cum vedeti ascensiunea partidelor extremiste in Europa ?

F.O.: Ascensiunea extremei drepte in tarile europene este reala, iata ce se intampla in Ungaria, dar avem si noi in Israel extremisti, in Statele Unite, dar nu sunt prea ingrijorata de viitorul evreilor din Europa, cred ca Europa are instrumentele si forta de a se opune extremismului, neonazismului, antisemitismului. Nu ma numar printre cei care spun ca toti evreii ar trebui sa vina in Israel. Trebuie sa existe si o Europa evreiasca. O Europa imbogatita de istoria si de creativitatea evreiasca.

I.A.: Care este rolul Institutului European pentru Studii Iudaice PAIDEIA din Stockholm pe care il conduceti?

F.O.: La Paideia educam generatia urmatoare, lideri, intelectuali, artisti, jurnalisti, profesori, in special activisti, care vor face parte dintr-o identitate evreiasca a Europei, pentru ca Israelul are nevoie de astfel de prieteni. Ei pot fi critici, dar ei inteleg si faptul ca Israelul face parte din istoria omenirii.Trebuie sa luptam pentru a pastra o democratie puternica.

I.A.: Puteti cita un politician israelian care va place?

F.O.: Dintre politicieni l-as aminti pe Levi Eshkol, prim-ministru al Israelului in perioada 1963 —1969,  unul din parintii economiei israeliene. Opus ca fire lui Ben Gurion, necarismatic, foarte modest, dar un om puternic si onest. El a castigat Razboiul de Sase Zile, consolidand democratia in Israel.

I.A.: Cum vedeti viitorul culturii si artelor israeliene?

F.O.: Viitorul culturii israeliene, al culturii evreiesti este mult mai sigur decat viitorul politicii israeliene, deoarece cred ca daca vorbim despre literatura, arta, cultura, teatru, cinema, creativitate, Israelul se afla intr-un loc privilegiat, exista o Renastere a culturii evreiesti in intreaga lume si o mare parte se creeaza in Israel, de la poezie la HTech. Sunt foarte optimista in ceea ce priveste cultura si cred ca limba ebraica este acum una dintre limbile cele mai vii si mai active din lume. Cultivarea limbii ebraice in vremurile moderne este un miracol. Cultura este unul dintre marile lucruri care au loc in Israel chiar acum.

I.A.: Ce proiecte aveti pentru viitor?

F.O.: Sunt universitar si sunt istoric, asa ca fac cercetari asupra originilor biblice ale filosofiei politice din Europa de Vest. Sper sa scriu o alta carte impreuna cu tatal meu , dupa JEWS AND WORDS, dar voi scrie despre democratie si specificul evreiesc si cred ca democratia si evreitatea merg impreuna, si  invatam din Biblie faptul ca evreii au avut intotdeauna un instinct foarte democratic chiar dinainte ca grecii sa inventeze cuvantul Democratie. Pentru mine, cea mai buna parte a activitatii mele acum este sa fiu directorul Institutului European pentru Studii Evreiesti PAIDEIA. Explicand tot ce este universal despre cultura evreiasca si israeliana, tot ce poate sa fie oferit tuturor fiintelor umane, cred ca este o parte importanta a vietii mele, in afara de faptul ca sunt istoric la Universitatea din Haifa.

I.A.: Cand va fi pace sub maslini?

F.O.: Razboiul dureaza prea mult si nu pot uita si victimele nevinovate, soldati si civili, Israelul poate fi un miracol, dar, din pacate, Palestina nu este un miracol si nici restul lumii arabe si daca acum zece ani eram mai optimista in privinta pacii,  a unui acord solid de pace, astazi intrebarea este mult mai complicata, deoarece in jurul nostru avem factiuni, organizatii, multe dezacorduri. Asadar, nu sunt optimista pe termen scurt, dar imi exprim speranta ca palestinienii vor reusi sa aleaga o conducere pentru a semna un acord cu Israelul. Deci, trebuie sa lucram in acest sens. Chiar daca nu va fi maine sau anul viitor, aceasta este directia noastra.

I.A.: Drept concluzie...

F.O.:  O sa-l citez pe tatal meu care spune: "Multe ceasuri ticaie in acelasi timp. Pe unele dintre ele le vedem si pe unele dintre ele nu le vedem. " Si, prin urmare, nu putem fi pe de-a-ntregul optimisti sau pesimisti..., pentru ca niciodata nu stim ce ceas va suna azi si nu vedem ceasul care ne va masura viitorul. Atunci cand ma uit la Israel astazi, vad o multime de oameni minunati, de tineri care fac o munca grozava pentru societate si pentru cultura. Sper ca ceasul care va ticai in secret va fi cel potrivit care ne va schimba viitorul in bine. In Israel, ca si in Europa.

Ultimele noutati
Romania si razboaiele de imagine de Dorin Suciu (5)
10.08.2019
Asertiunile colportate de diversi agenti de influenta pot fi grupate pe categorii si fac parte dintr-un razboi de imagine impotriva Romaniei care trebuia despuiata de ultima bruma de simpatie pe care i-o conferise sangeroasa revolutie din decembrie 1989. Ele urmaresc acreditarea catorva idei:romanii sunt un popor violent si intolerant care comite pogromuri asupra maghiarilor. Stabilirea unei paralele intre epurarea etnica din Bosnia si situatia maghiarimii din Transilvania;„genocidul psihic si cultural” la care este supusa minoritatea maghiara din Transilvania; in Romania are loc o restauratie a dictaturii comuniste; renasterea in Romania a fascismului (sic!) prin organizatia Vatra romaneasca; incercarea de acreditare publica a opiniei ca in Romania exista un „traditional antisemitism romanesc” si transmiterea (prin transfer emotional) a tezei ca „maghiarimea persecutata” din Romania s-ar afla in aceeasi situatie dramatica precum evreimea europeana intre cele doua razboaie mondiale; promovarea in forurile internationale a intoxicarii (lansata in 1991 de Geza Entz, directorul Oficiului pentru Maghiari de peste Granite a guvernului ungar) privind asa-zisa „bomba etnica cu explozie intarziata” a carei dezamorsare poate fi realizata doar prin impartirea Transilvaniei in cantoane, dupa modelul elvetian, sau dupa modelul belgian, prin acordarea de autonomie teritoriala pe criterii etnice ca in Flandra si Valonia; Transilvania, multinationala si multiculturala, poate fi considerata imaginea extrem orientala a democratiei occidentale; Romania este un stat-paria, fara traditie democratica, de cultura ortodoxa, deci in afara ariei culturale a Europei si care refuza „drepturile umane, individuale si colective ale nationalitatii maghiare”.
Citeste mai mult
Vezi toate articolele
Fii prieten pe Facebook