Articole

Attila Jozsef

La 11 aprilie 1905 se nastea Attila Jozsef, considerat cel mai mare poet modern maghiar. Avea sa moara disperat peste 32 de ani, abandonandu-se in fata unui tren marfar. Nu implinise nici macar varsta cristica…

            Prin talentul sau urias, el apartine intregii lumi. Poate, ceva mai mult decat altora, ne apartine si noua, romanilor. „Cumana era mama, iar tatal meu secui / Roman pe jumatate sau poate pe de-a-ntregul” scria in una dintre poeziile sale cele mai cunoscute, „La Dunare”, cea care contine vizionarele versuri: „... in mine sunt de-a valma – slavi, turci, romani, tatari - / in inima aceasta, trecutului datoare / cu-n viitor mai bland, contemporani maghiari !”.

            Ca tatal sau a fost roman dovede?te al sau „Curriculum Vitae” in care se poate citi: „M-am nascut in 1905 la Budapesta si sunt de confesiune greco-oriental. Tatal meu József Aron a emigrat cand aveam trei ani (...) O ajutam pe mama, o sarmana spalatoreasa, cum puteam. Vindeam apa la cinematograful Lumea. Furam lemne si carbuni din gara Ferencváros ca sa avem cu ce aprinde focul. Faceam moristi de hartie si le vindeam, infipte cu un bold in varful unui betigas, copiilor mai cu dare de mana. Caram cosuri si pachete in hala pietei si cate si mai cate”. Avea doar noua ani.

            La 17 ani a inceput sa scrie poezie. „Treceam drept un copil minune, dar nu eram decat un orfan”, constata cu amaraciune. A devenit, firesc, un om de stanga si a fost prigonit de regimul fascistoid al Ungariei interbelice.

            A fost umilit, a suferit de foame, de frig si de lipsa de dragoste.

            Femeia care l-a inteles poate cel mai bine a fost ultima sa iubita, cea care l-a ingrijit pana la moarte, Florika Kozmutza, o tanara de origine romana, inva?atoare  la o ?coala ajutatoare pentru copii handicapa?i, care va deveni stralucit profesor universitar si membru al Academiei Ungariei.

            Cu un an inainte de a se sinucide in decembrie 1937, Attila József a scris o poezie tulburatoare: Mi-e inventarul gata:

De la-nceput m-am bizuit pe mine – / cand n-ai nimic, nu-l costa mult, vezi bine, / pe om. Oricum, deloc mai mult ca pe-o jivina / ce pe vecie va sa piara, fara vina. // Chiar frica de mi-a fost, nu m-am clintit – venii pe lume, / m-amestecai dar imi facui si-un nume. / Dadeam cum mi se da, c-asa mi-e firea, / cine-mi da gratis, imi primea iubirea. / Lasam femeile sa creada – fie ! – / ca m-amageau: sa aiba-o bucurie. // Am curatat vapoare, stiam paramei rostul, / iar printre domni destepti faceam pe prostul. / Si am vandut moristi si paine si ziare / si carti si versuri – ce se cerea mai tare. // Nu-n blandul streang, nu-n lupte glorioase – /  in pat, sper, vor sfarsi aceste oase. / Ce-o fi, o fi – mi-e inventarul gata. Basta ! / Eu am trait – si altii au murit de boala aceasta!

A fost pentru poezie ceea ce a fost Béla Bartok pentru muzica.

Tardiv, peste o jumatate de secol, ca recunoastere a valorii sale,11 aprilie, ziua sa de nastere, a fost proclamata in Ungaria „Ziua nationala a poeziei”, iar anul 2005, cand s-au implinit 100 de ani de la nasterea lui, a fost declarat de catre UNESCO „Anul Attila Jozsef”.

           

Dorin Suciu

 

Ultimele noutati
MARSUL MEMORIEI LA ICR TEL AVIV
20.06.2019
MARSUL MEMORIEI de la Cluj la Auschwitz evocat la ICR Tel Aviv la 75 de ani de la deportarea  la Auschwitz a evreilor din nordul Transilvaniei de catre Ungaria horhtysta Asociatia Sionista din Romania a organizat miercuri, 19 iunie 2019, la Institutul Cultural Roman de la Tel Aviv, un simpozion dedicat Marsului Memoriei de la Cluj la Auschwitz. Moderatoarea evenimentului a fost scriitoarea Cleopatra Lorintiu, director adjunct al ICR Tel Aviv care a deschis intalnirea de rememorare cu un discurs incarcat de emotie in care a aratat ca „Marsul Memoriei, de la Cluj la Auschwitz” este un eveniment de constientizare a publicului larg privind istoria Holocaustului. Marsul, realizat in perioada 16-20 mai 2019 de catre Asociatia Sionista din Romania (ASR) in parteneriat cu Federatia Comunitatilor Evreiesti din Romania si Fundatia Caritatea, a fost dedicat comemorarii a 75 de ani de la deportarea si exterminarea evreilor din Nordul Transilvaniei. 
Citeste mai mult
Vezi toate articolele
Fii prieten pe Facebook