Articole

Attila Jozsef

La 11 aprilie 1905 se nastea Attila Jozsef, considerat cel mai mare poet modern maghiar. Avea sa moara disperat peste 32 de ani, abandonandu-se in fata unui tren marfar. Nu implinise nici macar varsta cristica…

            Prin talentul sau urias, el apartine intregii lumi. Poate, ceva mai mult decat altora, ne apartine si noua, romanilor. „Cumana era mama, iar tatal meu secui / Roman pe jumatate sau poate pe de-a-ntregul” scria in una dintre poeziile sale cele mai cunoscute, „La Dunare”, cea care contine vizionarele versuri: „... in mine sunt de-a valma – slavi, turci, romani, tatari - / in inima aceasta, trecutului datoare / cu-n viitor mai bland, contemporani maghiari !”.

            Ca tatal sau a fost roman dovede?te al sau „Curriculum Vitae” in care se poate citi: „M-am nascut in 1905 la Budapesta si sunt de confesiune greco-oriental. Tatal meu József Aron a emigrat cand aveam trei ani (...) O ajutam pe mama, o sarmana spalatoreasa, cum puteam. Vindeam apa la cinematograful Lumea. Furam lemne si carbuni din gara Ferencváros ca sa avem cu ce aprinde focul. Faceam moristi de hartie si le vindeam, infipte cu un bold in varful unui betigas, copiilor mai cu dare de mana. Caram cosuri si pachete in hala pietei si cate si mai cate”. Avea doar noua ani.

            La 17 ani a inceput sa scrie poezie. „Treceam drept un copil minune, dar nu eram decat un orfan”, constata cu amaraciune. A devenit, firesc, un om de stanga si a fost prigonit de regimul fascistoid al Ungariei interbelice.

            A fost umilit, a suferit de foame, de frig si de lipsa de dragoste.

            Femeia care l-a inteles poate cel mai bine a fost ultima sa iubita, cea care l-a ingrijit pana la moarte, Florika Kozmutza, o tanara de origine romana, inva?atoare  la o ?coala ajutatoare pentru copii handicapa?i, care va deveni stralucit profesor universitar si membru al Academiei Ungariei.

            Cu un an inainte de a se sinucide in decembrie 1937, Attila József a scris o poezie tulburatoare: Mi-e inventarul gata:

De la-nceput m-am bizuit pe mine – / cand n-ai nimic, nu-l costa mult, vezi bine, / pe om. Oricum, deloc mai mult ca pe-o jivina / ce pe vecie va sa piara, fara vina. // Chiar frica de mi-a fost, nu m-am clintit – venii pe lume, / m-amestecai dar imi facui si-un nume. / Dadeam cum mi se da, c-asa mi-e firea, / cine-mi da gratis, imi primea iubirea. / Lasam femeile sa creada – fie ! – / ca m-amageau: sa aiba-o bucurie. // Am curatat vapoare, stiam paramei rostul, / iar printre domni destepti faceam pe prostul. / Si am vandut moristi si paine si ziare / si carti si versuri – ce se cerea mai tare. // Nu-n blandul streang, nu-n lupte glorioase – /  in pat, sper, vor sfarsi aceste oase. / Ce-o fi, o fi – mi-e inventarul gata. Basta ! / Eu am trait – si altii au murit de boala aceasta!

A fost pentru poezie ceea ce a fost Béla Bartok pentru muzica.

Tardiv, peste o jumatate de secol, ca recunoastere a valorii sale,11 aprilie, ziua sa de nastere, a fost proclamata in Ungaria „Ziua nationala a poeziei”, iar anul 2005, cand s-au implinit 100 de ani de la nasterea lui, a fost declarat de catre UNESCO „Anul Attila Jozsef”.

           

Dorin Suciu

 

Ultimele noutati
Romania si razboaiele de imagine de Dorin Suciu (5)
10.08.2019
Asertiunile colportate de diversi agenti de influenta pot fi grupate pe categorii si fac parte dintr-un razboi de imagine impotriva Romaniei care trebuia despuiata de ultima bruma de simpatie pe care i-o conferise sangeroasa revolutie din decembrie 1989. Ele urmaresc acreditarea catorva idei:romanii sunt un popor violent si intolerant care comite pogromuri asupra maghiarilor. Stabilirea unei paralele intre epurarea etnica din Bosnia si situatia maghiarimii din Transilvania;„genocidul psihic si cultural” la care este supusa minoritatea maghiara din Transilvania; in Romania are loc o restauratie a dictaturii comuniste; renasterea in Romania a fascismului (sic!) prin organizatia Vatra romaneasca; incercarea de acreditare publica a opiniei ca in Romania exista un „traditional antisemitism romanesc” si transmiterea (prin transfer emotional) a tezei ca „maghiarimea persecutata” din Romania s-ar afla in aceeasi situatie dramatica precum evreimea europeana intre cele doua razboaie mondiale; promovarea in forurile internationale a intoxicarii (lansata in 1991 de Geza Entz, directorul Oficiului pentru Maghiari de peste Granite a guvernului ungar) privind asa-zisa „bomba etnica cu explozie intarziata” a carei dezamorsare poate fi realizata doar prin impartirea Transilvaniei in cantoane, dupa modelul elvetian, sau dupa modelul belgian, prin acordarea de autonomie teritoriala pe criterii etnice ca in Flandra si Valonia; Transilvania, multinationala si multiculturala, poate fi considerata imaginea extrem orientala a democratiei occidentale; Romania este un stat-paria, fara traditie democratica, de cultura ortodoxa, deci in afara ariei culturale a Europei si care refuza „drepturile umane, individuale si colective ale nationalitatii maghiare”.
Citeste mai mult
Vezi toate articolele
Fii prieten pe Facebook