Articole

Impreuna – be’Yahad

Dragos Nelersa, presedintele Asociatiei Scriitorilor Israelieni de Limba Romana si directorul Gazetei Romanesti din Tel Aviv a afirmat: „De 11 ani acordam premii personalitatilor cu rezultate de exceptie in promovarea limbii si a culturii romane. Sunt oameni care dau trainicie podurilor de prietenie dintre cele doua tari.”

Festivitatea de premiere a fost deschisa prin acordarea distinctiei „Omul Pacii - Shalom Romania” presedintelui Romaniei, Klaus Werner Iohannis care a trimis un mesaj din care citam : „Solidaritatea comunitatii originarilor din Romania care traiesc in Israel este, mai presus de toate, esentiala pentru orice proiect de anvergura cu impact in randul societatii  si, pe aceasta cale, doresc sa va felicit pentru dedicarea deplina in toate activitatile care contribuie la bunele relatii de prietenie si la consolidarea legaturilor dintre Romania si Israel si va urez, in continuare, mult succes.”

Distinctiile „ Omul Anului 2018” si medalia Ierusalimului, „Terra Santa”, ca expresie a recunostintei evreiesti pentru dezvoltarea dialogului intercultural si promovarea cu succes a identitatii romanesti pretutindeni in lume unde traiesc romani si se vorbeste romaneste, au fost acordate ministrului romanilor de pretutindeni Natalia Elena Intotero precum si ministrului de externe al Romaniei, Teodor Melescanu pentru realizarea unor importante proiecte de promovare a diplomatiei,  precum multiplicarea oportunitatilor de studii si cercetare, demararea unor proiecte ample de colaborare in diverse domenii intre Romania si Statul Israel.

Premiul „Omul Anului 2018 din Israel” a fost acordat academicianului Jean-Jacques Askenasy, al cincilea om de stiinta israelian care a devenit membru de onoare al Academiei Romane, de-a lungul a 150 de ani de existenta a acestei institutii simbol. Specialist in domeniul neurostiintelor, academicianul Jean-Jacques Ashkenazy a fost elogiat pentru lupta neobosita de promovare a culturii si de combatere a xenofobiei si antisemitismului.

Au fost premiati primarul municipiului Iasi, Mihai Chirica, un foarte bun prieten al Israelului, primarul sectorului 1 din Bucuresti, Daniel Tudorache, edil care are relatii foarte bune de prietenie cu orasul Nazareth; Victor Opaschi, secretar de stat la  Secretariatul de Stat pentru Culte din Romania, un prieten de mare valoare al Israelului si un sustinator neobosit al dialogului interetnic si interconfesional; dr. Ilie Ionel Ciuclea, presedintele  societatii „Supercom” din Bucuresti, om de afaceri care sustine  activitatile comunitatii evreiesti si este profund dedicat dezvoltarii relatiilor de prietenie intre Romania si Israel.

Premiile „Kavod” care inseamna onoare si gratitudine pentru promovarea traditiilor iudaice, a relatiilor de prietenie prin proiecte, parteneriate, in Romania, in Israel, in lume au fost inmanate de Superiorul Asezamintelor Romanesti, Inalt Prea Sfintia sa arhimandritul Teofil Anastasoaie si de rabinul comunitatii originarilor din Romania, rav. Iosef Wasserman, urmatorilor :  consulul general al Romaniei la New York, Radu Catalin Dancu, viitorul ambasador al Romaniei in Israel, ministrul Micha Harish, presedintele AMIR, initiatorul Muzeului evreimii romane in Israel, la Rosh Pina, av. Orlando Culea,  consilierul general in cadrul Consiliului General al Bucurestiului, directorul  general Tarom Tel Aviv, Daniela Dragne, Marian Coman, iubitor si sustinator al culturii iudaice si al culturii in limba romana  si colaborator al  Fundatiei „Filderman”. Un proiect are in vedere deschiderea unei scoli de meserii la Dorohoi.

Un premiu special de Kavod a fost conferit rabinului pensionarilor din Tzahal, armata israeliana, Ioséf Harel, nelipsit de la Marsurile vietii pe care le organizeaza, an de an, impreuna cu rabinul comunitatii originarilor din Romania, rav Wasserman.

„Uram  Bruhim ha’baim, bine ati venit, directoarei Fundatiei „Wilhelm Filderman”, Janina Ilie, si directorului Robert Schorr, conducatorul sectiei de cultura din cadrul FCER.” Janina Ilie promoveaza in Romania, Israel, Austria, Ucraina, sau la Vatican, dialogul intercultural, interetnic si interconfesional,  combatand negationismul si antisemitismul iar Robert Schorr coordoneaza proiectele culturale ale FCER, fiind si un luptator neobosit impotriva antisemitismului si xenofobiei.

                A urmat un intermezzo muzical semnat: Daniela Vladescu. Lieduri si arii din repretoriul romanesc si international. In partea a doua a manifestarii au fost acordate premiile „Cartea Anului 2018” scriitorilor pentru cele mai recente aparitii ale lor:  Magdalena Bratescu („Cromatica Fericirii”), Paul Leibovici („ Jurnal de calatorie”) , Alexandru Andy („Adio, Mama”), Ernest Husanu („Radacini”), Francisca Stoleru („Casa de pe Colina Doamnei”), Tellu Aberman („Lectii de viata”), Harry Bar Shalom  („Orasul de demult”), Ada Shaulov („Dragoste in amurg”), Arie Kupferschmidt  („Israelul prin ochii unui cetatean de rand” -comentarii politice), Silvia Katz Ianasi („Rataciri”), Tesu Solomovici - Premiul pentru cartea de istorie – 2018 pentru cele 4 carti de istorie publicate : „Marea Carte a Masoneriei Romane”, „Centenarul Romaniei. Participarea evreiasca in edificarea Marii Uniri din 1918”, „Maresalul, Hitler si Evreii” si „Theodor Hertzl. Fondatorul Statului evreu” de Josef Patai, Rely Schwartzberg („Dragoste cu trandafiri albi”) - premiul pentru debut, Dorel Schor („Cine suna la usa” - umor evreiesc). Premiile „Opera Omnia” au fost acordate scriitoarelor Bianca Marcovici, Maria Gaitan Mozez, Madeleine Davidson, premiul „Criticul literar al anului” a revenit doamnei Hedi Simon, iar premiul „Jurnalistul Anului 2018” lui Eduard Grossmann.

                Hiturile interpretate in final de Heim Rotter au inchis seara intr-o nota de armonie, de pace. Mereu „Impreuna – be’Yahad”.

Ultimele noutati
Din România literara în Israelul literar Interviu cu poeta Maria Gaitan Mozes
08.07.2019
Irina Airinei: Care sunt primele amintiri din viata poetei Maria Gaitan? Maria Gaitan Mozes: „M-am nascut în Basarabia si am venit în România în 1943. Am învatat primul an la Chisinau la o scoala de educatoare si norocul a fost ca toata administratia scolii a fost transferata în România. Dar în România am venit la...nimeni. Noroc ca am gasit un consatean care m-a gazduit si, dupa aceea, când a început scoala, casa mea a fost internatul. Mai aveam doi frati în România. Am terminat scoala în 1949. Cât am fost în scoala am trait sub pavaza unei evreice care era directoare care ne-a cazat undeva în spatele scolii pentru a nu fi gasite si trimise înapoi. Tata era mort deja. La terminarea scolii m-au trimis la una dintre primele gospodarii colective, Livedea, ca educatoare si eram vizitata de oameni politici, scriitori, pictori, muzicieni. Si a venit acolo Veronica Porumbacu. Unde s-o gazduiasca? La mine. La urma, poeta m-a întreabat: Dar cine îti face materialul didactic pentru copii? La care eu i-am raspuns: Eu singura îmi fac materialul,în special poeziile. Am trimis la concursuri, am început sa fiu premiata.” Veronica Porumbacu mi-a citit versurile. O poezie a mea a fost publicata în Viata Româneasca.
Citeste mai mult
Vezi toate articolele
Fii prieten pe Facebook