Articole

Corina Luca Focsan, Mexic

Pentru cei care au o imagine pesimista legata de matematica mexicana, avand in vedere ca in examenul de evaluare PISA, Mexicul s-a calificat printre ultímele cinci tari OCDE, i-as invita sa analizeze si participarea Mexicului la Olimpiada Internationala de Matematica (OMI), unde Mexicul s-a calificat in primele 20 de tari din lume, dintr-o lista de 100 de tari participante, obtinand trei medalla de aur. Mai mult, Mexicul a obtinut numeroase alte medalii de aur in alte concursuri internationale, precum: Olimpiada Latino-Americana de Matematica, unde elevii mexicani au avut rezultate superioare fata de colegii lor latini. Astfel in anul 2014, au obtinut locul intai intr-o lista de 22 de tari participante. Mai mult, Mexicul a reusit sa se mentina pe o perioada de 10 ani in primul loc la Olimpiada Centro-Americana si Caraibiana de Matematica. Din pacate toate aceste activitati nu mai pot fi continuate fara a avea suportul din partea CONACyT, care in momentul de fata are o atitudine ezitanta fata de ele. Revendicarea pe care o fac in aceasta nota periodística este foarte simpla: adolescentii mexicani au un potential foarte mare care trebuie sa fie in continuare dezvoltat (ommenlinea.org, s.f.).

Pentru a participa la aceste concursuri internationale, elevii trebuie sa treaca prin probe eliminatorii, aplicate de catre Olimpiada Mexicana de Matematica. In modula acesta, Olimpiada isi asuma rolul de a promova participarea elevilor de varsta frageda in concursuri de matemática, motivandu-i sa gandeasca de un mod novator, abstract, in loc sa limiteze la a memoriza formule matematice fara nici o significatie speciala pentru ei, activitate realizata in marea majoritate a scolilor din Mexic. In modul acesta, noile generatii de elevi achizitioneaza instrumente logice de gandire abstracta care le permite sa solutioneze probleme de matemática foarte interesante.

 

Concursul incepe prin prezentarea unor examene de filtru la nivel statal, selectionandu-se un grup de elevi care vor primi antrenamente intensive. La sfarsitul antrenamentului fiecare stat va selectiona cei mai buni sase studenti care ii va reprezenta la Olimpiada nationala mai sus mentionata (Cendejas, 2017).

 

Desi acest concurs poate parea “elitist”, avand in vedere ca numai sase elevi sunt selectionati pentru a merge la faza nationala, si dintre acestia, mult mai putini vor continua sa participe in alte concursuri internationale, Olimpiada sarbatoreste talentul copiilor si beneficiaza comunitatea mexicana in totalitate. Acest fapt a rezultat din cercetarile lui Campbell si Walberg din 2010, care dupa ce au analizat carierele profesionale a 345 elevi exolimpici americani, a rezultat ca acesti copii au produs 8000 de lucrari de cercetare (Cendejas, 2017).

 

In plus, studiile realízate de José Cendejas (2017), au scos in relief ca aproximativ 40% din elevii mexicani care participa la Olimpiada Mexicana de Matematica provin din scoli publice.

Acest fapt sugereaza ca Olimpiada Mexicana de Matematica poate aduce o uniformizare a nivelului academic intre elevii care studiaza in diferite sisteme educative, oferindu-le aceleasi oportunitati de crestere.

 

Un alt aspect prin care Olimpiada aduce uniformitate academica intre elevi este si equitatea intre sexe. In 2014, OMM a inceput sa selectioneze si sa antreneze fete pentru a participa la EGMO (European Girls Math Olympiad), motivand in modul acesta involucrarea fetelor in domeniul stiintific. Ca o consecinta a acestui fapt, in anul 2016, prin participarea lui Olga Medrano, Mexicul a obtinut prima sa medalie de aur in concursul international de fete (Cerna, 2016).

 

In concluzie, Olimpiada de Matematica a ajutat sa creeze elevi cu un nivel de excelenta academica, pe care sistemul educatif a esuat in a forma. Este vorba de faptul ca au reusit sa orienteze copii pe un drum care le-a permis sa-si modifice viziunea asupra lumii, si eu una, de mod personal m-as simti foarte trista sa vad aceasta lume faramitandu-se, pentru ca si eu fac parte dintre acesti copii. Doresc ca cei care citesc acest articol sa o faca cu multa atentie pentru ca daca aceste programe vor disparea, se vor inchide multe porti pentru noi, pentru adolescenti.

 

 

 

 

Ultimele noutati
Din România literara în Israelul literar Interviu cu poeta Maria Gaitan Mozes
08.07.2019
Irina Airinei: Care sunt primele amintiri din viata poetei Maria Gaitan? Maria Gaitan Mozes: „M-am nascut în Basarabia si am venit în România în 1943. Am învatat primul an la Chisinau la o scoala de educatoare si norocul a fost ca toata administratia scolii a fost transferata în România. Dar în România am venit la...nimeni. Noroc ca am gasit un consatean care m-a gazduit si, dupa aceea, când a început scoala, casa mea a fost internatul. Mai aveam doi frati în România. Am terminat scoala în 1949. Cât am fost în scoala am trait sub pavaza unei evreice care era directoare care ne-a cazat undeva în spatele scolii pentru a nu fi gasite si trimise înapoi. Tata era mort deja. La terminarea scolii m-au trimis la una dintre primele gospodarii colective, Livedea, ca educatoare si eram vizitata de oameni politici, scriitori, pictori, muzicieni. Si a venit acolo Veronica Porumbacu. Unde s-o gazduiasca? La mine. La urma, poeta m-a întreabat: Dar cine îti face materialul didactic pentru copii? La care eu i-am raspuns: Eu singura îmi fac materialul,în special poeziile. Am trimis la concursuri, am început sa fiu premiata.” Veronica Porumbacu mi-a citit versurile. O poezie a mea a fost publicata în Viata Româneasca.
Citeste mai mult
Vezi toate articolele
Fii prieten pe Facebook