Articole

Opriti aceasta propunere legislativa! Dorin Suciu

Protestul a durat timp de doua saptamani, insa mass-media - ziarele tiparite sau online si presa audio-vizuala - nu au dat atentie evenimentului, fiind preocupate de stirile tabloide sau de balacarelile politice ale partidelor, mai aducatoare de audienta si de publicitate.

In legatura cu acest proiect legislativ trebuie precizat ca daca va trece de forul decizional, Camera Deputatilor, in forma votata de Senat, el ar conduce la diminuarea fondului forestier proprietate publica a statului, adica ar spolia Romania, cu peste 600 de mii de hectare (din judetele Suceava, Timis, Neamt, Dambovita, Prahova, Giurgiu, Arges, Botosani, Caras-Severin si Cluj).

In plus, s-ar crea precedentul pentru retrocedarea in mod ilegal, contravenind tratatelor internationale, a unei suprafete de cca. 70.000 ha terenuri forestiere din judetele Mures si Harghita care, imediat dupa cel de-Al Doilea Razboi Mondial, au trecut in proprietatea statului roman in urma deciziilor Comisiei de Administrare si Supraveghere a Bunurilor Inamice (CASBI). In prezent, multe din aceste suprafete se afla in diferite stadii de judecata la instante, incalcandu-se, cum am aratat mai sus, tratatele internationale.

Revenind, in fapt se promoveaza abuziv propunerea de constituire a dreptului de proprietate in favoarea unor unitati de cult cu terenuri forestiere pe care le-au avut, de-a lungul timpului,doar in folosinta sau administrare. Trebuie precizat ca pana in prezent, in foarte multe cazuri, unitatilor de cult li s-a reconstituit dreptul de proprietate pe terenuri forestiere cu suprafete, uneori, mai mari chiar decat au avut in proprietate la nationalizare!

In alte cazuri, unitatile de cult au pierdut procese intentate Regiei Nationale a Padurilor - Romsilva, iar instantele de judecata au respins actiunile unor unitati de cult pentru reconstituirea dreptului de proprietate cu terenuri forestiere.

In ceea ce priveste retrocedarea terenurilor forestiere catre formele asociative de proprietate ale comunitatilor din asa-numitele foste regiuni graniceresti, trebuie precizat ca acestea nu au avut restrictii in procesul retrocedarii terenurilor forestiere si li s-au retrocedat suprafetele pentru care au depus cereri la comisiile locale de fond funciar.

In realitate, conform informatiilor furnizate de catre Federatia Sindicatelor din Silvicultura “Silva”, forma propusa pentru restituirea terenurilor forestiere catre formele asociative de proprietate ale comunitatilor din fostele regiuni graniceresti incearca sa legifereze retrocedarea terenurilor forestiere detinute de fostul Regiment 13 Confiniar Romano-Banatean, in suprafata de 54.000 ha pe judetul Caras-Severin si 10.000 ha pe judetul Mehedinti, catre Comunitatea de Avere Caransebes, ale carei solicitari au fost anterior respinse definitiv de catre instantele de judecata din cele doua judete, precum si terenurile forestiere detinute de fosta Directiune Silvica si Domeniala “UDR”, in suprafata de 92.464 ha, din care suprafata de 87.895 ha a fost solicitata in anul 2005 de catre: Asociatia Organizatia Patrimoniala Silvo Domeniala Resita - Oravita; Uzina Constructoare de Masini Resita (UCMR) si Combinatul Siderurgic Resita (CSR), solicitari admise initial de judecatoriile teritoriale din Judetul Caras-Severin si de Tribunalul Resita, dar respinse de Curtea de Apel Timisoara.

Tot in acest registru, s-ar deschide posibilitatea unor unitati administrativ-teritoriale din judetul Caras-Severin sa solicite restituirea terenurilor forestiere ale fostelor “comunitati de avere”, in suprafata de cca. 260.000 ha, solicitari care, de asemenea, au fost respinse de Comisia Judeteana de Fond Funciar Caras-Severin.

Daca acest proiect ar fi aprobat in forma votata de Senat, el ar conduce la diminuarea fondului forestier proprietate publica a statului cu urmatoarele suprafete de teren forestier:

- 163.408 ha, solicitate de unitatile de cult din judetul Suceava;

- 16.734 ha, solicitate de unitatile de cult din judetele Timis, Neamt, Dambovita, Prahova, Giurgiu, Arges, Botosani si Cluj, solicitari respinse de instantele de judecata;

- 64.000 ha ale fostului Regiment 13 Confiniar Romano-Banatean;

- 92.464 ha ale fostei Directiuni Silvice si Domeniale UDR;

- 260.000 ha ale fostelor comunitati de avere din judetul Caras-Severin.

Totodata, s-ar crea precedentul sa se retrocedeze si suprafata de cca. 70.000 ha terenuri forestiere care au facut obiectul Comisiei de Administrare si Supraveghere a Bunurilor Inamice (CASBl) din judetele Mures si Harghita, care au apartinut unor persoane considerate de instantele romanesti sau internationale vinovate de crime impotriva umanitatii.

Asa cum a aratat recent deputatul Marius Pascan, prevederea art. II din proiectul de lege, care precizeaza ca “Persoanele juridice pot formula cereri de constituire a dreptului de proprietate, in termen de 90 de zile de la intrarea in vigoare a prezentei legi, in cazul in care titlurile de proprietate obtinute potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, si ale Legii nr. 169/1997 pentru modificarea si completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, cu modificarile si completarile ulterioare, care au fost anulate din motive neimputabile acestora”, este extrem de ambigua. Ea incalca atat prevederile legilor fondului funciar, legi care au reglementat o actiune de reparatie morala pentru cetatenii expropriati de terenurile forestiere in anul 1948, ale Legii nr. 46/2008 - Codul Silvic (Art. 34 prevede “Terenurile forestiere proprietate publica a statului nu fac obiectul constituirii dreptului de proprietate... “), cat si ale Constitutiei Romaniei.

Concluzia este cat se poate de clara: nu putem legaliza hotia in privinta proprietatilor statului, aruncand tactic “la inaintare” unitatile de cult. Nu-i putem transforma injust in proprietari pe administratorii unor suprafete importante de terenuri apartinand statului roman pe cei care au detinut doar temporar in folosinta respectivele proprietati.

Vom vedea daca Camera Deputatilor va consimti prin vot la o astfel de frauda care submineaza legislativ, dar si patrimonial, Romania si vom face publice numele tuturor celor care au initiat-o, dar si sprijinit-o!

 

Ultimele noutati
Din România literara în Israelul literar Interviu cu poeta Maria Gaitan Mozes
08.07.2019
Irina Airinei: Care sunt primele amintiri din viata poetei Maria Gaitan? Maria Gaitan Mozes: „M-am nascut în Basarabia si am venit în România în 1943. Am învatat primul an la Chisinau la o scoala de educatoare si norocul a fost ca toata administratia scolii a fost transferata în România. Dar în România am venit la...nimeni. Noroc ca am gasit un consatean care m-a gazduit si, dupa aceea, când a început scoala, casa mea a fost internatul. Mai aveam doi frati în România. Am terminat scoala în 1949. Cât am fost în scoala am trait sub pavaza unei evreice care era directoare care ne-a cazat undeva în spatele scolii pentru a nu fi gasite si trimise înapoi. Tata era mort deja. La terminarea scolii m-au trimis la una dintre primele gospodarii colective, Livedea, ca educatoare si eram vizitata de oameni politici, scriitori, pictori, muzicieni. Si a venit acolo Veronica Porumbacu. Unde s-o gazduiasca? La mine. La urma, poeta m-a întreabat: Dar cine îti face materialul didactic pentru copii? La care eu i-am raspuns: Eu singura îmi fac materialul,în special poeziile. Am trimis la concursuri, am început sa fiu premiata.” Veronica Porumbacu mi-a citit versurile. O poezie a mea a fost publicata în Viata Româneasca.
Citeste mai mult
Vezi toate articolele
Fii prieten pe Facebook