Articole

Documentarul ca marturie

 Scriitoarea Cleopatra Lorintiu a prezentat cele doua filme: „Tragicul nostru Ulise. Benjamin Fondane”: „O rememorare, fie ea si sumara sau subiectiva, a vietii si operei scriitorului B.Fundoianu alias Benjamin Fondane( 1989,Iasi-1944,Aushwitz),critic,poet si filozof franco-roman de etnie evreiasca,este, inainte de toate, o datorie de memorie. Imbogatita cu observatiile pertinente ale criticului literar Mircea Martin, evocarea  ne plaseaza in locurile pariziene unde a trait si creat poetul , in rue de Saint-Peres, rue Monge,rue Jacob si rue Rollin, ajungand pana la Drancy, localitatea care reprezenta lagarul de triere a miilor de nevinovati trimisi spre abatoarele mortii . Fragmente de reflectii, emotii, imagini si franturi de poeme,contureaza o rememorare asezata sub semnul nevoii imperioase de neuitare.

 

Sub genericul 75 DE ANI DE LA DEPORTAREA SI EXTERMINAREA EVREILOR DIN TRANSILVANIA DE NORD a fost vizionat filmul documentar: „Prietena mea Hanna” Fascinanta poveste a vietii prof.univ.dr.  Magdalena Stroe, Drept intre Popoare a fost evocata de realizatoarea filmului, Cleopatra Lorintiu: In timpul ocupatiei naziste, adolescenta Magdalena Stroe, asumandu-si toate riscurile, inclusiv cel al executarii, ii da actele ei de identitate prietenei ei evreice, Hanna,pentru a o scapa de deportarea spre lagarele mortii. Hanna traieste si in ziua de azi, datorandu-si viata prietenei ei din Romania. Profesoara de filozofie Magdalena Stroe este omagiata de Yad Vashem care i-a acordat in 2003 Titlul de Drept intre Popoare. O poveste despre umanism, altruism si prietenie.

Presedinta Asociatiei „Anima Fori”, dr.Irina Airinei a evocat faptul ca, prin intermediul doamnei Magda Stroe, a fost invitata si a participat la Comitetul International Ravensbrück cu ocazia implinirii a 70 de ani de la eliberarea lagarului in care au fost detinute si 123 de romance. Aceasta vizionare a filmului  „Prietena mea Hanna” se dedica marcarii, anul acesta, 2019, a 75 DE ANI DE LA DEPORTAREA SI EXTERMINAREA EVREILOR DIN TRANSILVANIA DE NORD de catre UNGARIA HORTHYSTA si GERMANIA NAZISTA, ocazie cu care Asociatia Sionista din Romania a organizat MARSUL MEMORIEI la Auschwitz la care Irina Airinei a participat in calitate de jurnalist. (M. Moses)

Ultimele noutati
Romania si razboaiele de imagine de Dorin Suciu (5)
10.08.2019
Asertiunile colportate de diversi agenti de influenta pot fi grupate pe categorii si fac parte dintr-un razboi de imagine impotriva Romaniei care trebuia despuiata de ultima bruma de simpatie pe care i-o conferise sangeroasa revolutie din decembrie 1989. Ele urmaresc acreditarea catorva idei:romanii sunt un popor violent si intolerant care comite pogromuri asupra maghiarilor. Stabilirea unei paralele intre epurarea etnica din Bosnia si situatia maghiarimii din Transilvania;„genocidul psihic si cultural” la care este supusa minoritatea maghiara din Transilvania; in Romania are loc o restauratie a dictaturii comuniste; renasterea in Romania a fascismului (sic!) prin organizatia Vatra romaneasca; incercarea de acreditare publica a opiniei ca in Romania exista un „traditional antisemitism romanesc” si transmiterea (prin transfer emotional) a tezei ca „maghiarimea persecutata” din Romania s-ar afla in aceeasi situatie dramatica precum evreimea europeana intre cele doua razboaie mondiale; promovarea in forurile internationale a intoxicarii (lansata in 1991 de Geza Entz, directorul Oficiului pentru Maghiari de peste Granite a guvernului ungar) privind asa-zisa „bomba etnica cu explozie intarziata” a carei dezamorsare poate fi realizata doar prin impartirea Transilvaniei in cantoane, dupa modelul elvetian, sau dupa modelul belgian, prin acordarea de autonomie teritoriala pe criterii etnice ca in Flandra si Valonia; Transilvania, multinationala si multiculturala, poate fi considerata imaginea extrem orientala a democratiei occidentale; Romania este un stat-paria, fara traditie democratica, de cultura ortodoxa, deci in afara ariei culturale a Europei si care refuza „drepturile umane, individuale si colective ale nationalitatii maghiare”.
Citeste mai mult
Vezi toate articolele
Fii prieten pe Facebook