Articole

La JCC Bucuresti dezbaterea „O fantoma bantuie prin Europa: antisemitismul”

Alexandru Victor Micula - Ministru Secretar de Stat in M.A.E.:

„In cursul acestor 6 luni in care am detinut presedintia Consiliului Uniunii Europene, una dintre temele majore pe care le-am urmarit a fost prevenirea si combaterea antisemitismului. Antisemitismul a fost un subiect important pentru noi pentru ca evolutia lui este una ingrijoratoare. Evenimentul din data de 7 februarie a acetui an a fost un evenimnt dedicat antisemitismului, luptei impotriva antisemitismului cu scopul de a implementa deciziile Consiliului European din decembrie 2018. La aceasta reuniune care a fost un succes, au participat toate institutiile europene pentru prevenirea si combaterea antisemitismului si au participat si 4 organizatii evreiesti internationale majore. Unul dintre parametrii succesului evenimentului nostru este un document in zece puncte, este primul document produs in comun de cele patru organizatii: Congresul Modial Evreiesc, B nai B rith, Comitetul Evreiesc American si Congresul Evreiesc European. Al doilea eveniment a avut loc pe 13 martie fiind dedicat semnificatiei memorialisticii si muzeelor Holocaustului pentru a combate negarea Holocaustului, eveniment menit sa explice societatii romanesti de ce avem noi nevoie de acest muzeu al Holocaustului in Romania. Al treilea eveniment a avut loc tot la Bucuresti si a reunit reprezentanti ai Congresului Mondial Evreiesc si emisarii combaterii antisemitismului din toata lumea, au mai participat institutii importante pentru drepturile omului. In perioada urmatoare, ne propunem sa lucram impreuna cu coordonatorul Comisiei Europene pentru Combaterea antisemitismului si coordonatorii din statele membre UE. Conform unui recent sondaj, 80 procente dintre locuitorii UE percep antisemitismul ca fiind in crestere. Romania nu se numara printre tarile incluse in acest studiu. Iata cateva aspecte din acest eurobarometru. La intrebarea: Considerati ca antisemitismul este o problema in tara dumneavoastra? La nivelul celor 28 de state UE, 40 procente au raspuns ca este o problema, iar in Romania doar 23 procente dintre respondenti. La intrebarea daca ai prieteni care sunt membri ai comunitatii evreiesti, la nivel european raspunsul a fost de 19 procente, la nivelul Romaniei vorbim despre 6procente. „A crescut antisemitismul in tara dumneravoastra?” La nivelul UE 36procente raspund afirmativ, in Romania 6 procente. Este manifest antisemitismul pe retelele de socializare? La nivelul UE 58procente spun ca da, in Romania 42procente. Gasim insemne pe cladiri, acte de vandalism? 51 procente in UE, la noi 40 procente. Exista expresii de ostilitate la adresa evreilor in locuri publice? La nivelul UE 52 procente raspunsuri afirmative, in Romania 42 procente. Vandalizarea cimitirelor evreiesti este o realitate? Raspunsuri afirmative in UE 50procente,in Romania 44 procente. Antisemitismul in scoli si universitati: 43 procente la nivel european, 40 procente in Romania. Antisemitimul in media: 41procente la nivel european, 31 procente in Romania. 27 procente  dintre europeni considera ca sunt bine informati in legatura cu problemele cu care se confrunta comunitatea evreiasca. In Romania sunt doar 24 procente dintre romani. Daca exista legislatie care sanctioneaza antisemitismul? La nivelul  celor 28 de tari din UE, 61 procente stiu ca exista o asemenea legislatie, in Romania doar 41 procente stiu ca exista. Cunoasteti existenta unei legislatii care sanctioneaza negarea Holocaustului? La nivel european 42 procente stiu, in Romania doar 33 procente. Considerati ca Holocaustul este predat suficient in scoli? Lanivel european 43 procente considera ca da, la nivelul Romaniei doar 33 procente. Considerati ca evolutia din Orientul Mjlociu afecteaza maniera in care este perceputa comunitatea evreiasca? La nivel european „da”: 54 procente. La nivelul Romaniei 29 procente.

Prin intermediul conferintelor incercam sa impartasim propriile valori umaniste, instrumentele pe care le avem la dispozitie in slujba acestora, dar trebuie sa mutam dezbaterile din salile de conferinta catre societate. Audieri publice, consultarea comunitatilor evreiesti din tara cu care sa completam programele de training la nivelul politiei si judecatorilor pentru a intelege mai bine cadrul legislativ. Legislatia romaneasca este buna. Dar avem nevoie sa completam bazele de date existente cu monitori.

Prof. Liviu Rotman de la SNSPA a spus ca Adunarea Generala a Natiunilor Unite a recunoscut, prin vocea secretarului sau general ca una din marile probleme este cresterea antisemitismului in lume: in Europa, in SUA, in America Latina. Renasterea neonazismului este o realitate in Europa de azi.

Petre M. Iancu jurnalist politic la Deutsche Welle: „In materie de nazism si de xenofobie constatam un proces de depreciere. Ura impotriva evreilor are anumite motive care tin si de sociologie, de psihologie si de economie. Si aceasta ura devine ura maxima, ura ucigasa pe care am vazut-o manifestandu-se in Holocaust. Cum ajung popoarele civilizate ca germanii sa participe la Holocaust? Asta e cea mai tulburatoare intrebare la care trebuie sa raspundem. Sigur, trimiteti in scoli supravietuitori ai Holocaustului atata timp cat mai exista acesti oameni. Nazismul e o miscare globala. Prin ura impotriva evreului se pot coagula mase.  Acesta e un factor politic.  Fanaticii detesta libertatea. Ori evreii , datorita iubirii lor de libertate, constituie pentru ei un factor de mare alerta. Astazi, dincolo de evreul pe care-l avem, exista statul evreu care este pe lista evreilor detestabili. Ingrijorator este faptul ca antisemitismul nu ii priveste numai pe evrei sau pe neevreii care ii iubesc pe evrei, ci ii atinge si pe evreii insisi, exista un antisemitsm evreiesc si exista si un atisemitism sionist. Este foarte grav. Le recomand celor care se ocupa cu combaterea antisemitismului sa gandeasca bine fenomenul si nu sa il combata la suprafata, sa inteleaga ceea ce Elie Wiesel numea „partea intunecata a inimii noastre”.

Maximilan Marco Katz - director al Centrului pentru Monitorizarea si Combaterea Antisemitismului din Romania: „Referitor la refugiatii musulmani, Germania a trimis acum o luna de zile un raport: influenta refugiatilor musumani asupra antisemitismului din Germania. Situatia care apare acolo este extrem de ingrijoratoare in special pentru autoritatile germane care, din punctul meu de vedere, dau dovada de duplicitate. Pe de o parte fac aceste sondaje si pe de alta nu actioneaza conform acestor sondaje si conduc niste politici care, de fapt, genereaza efectele mentionate in aceste rapoarte. In comisiile care elaboreaza aceste sondaje nu exista nici un singur evreu.  In Romania avem CNCD-ul care se ocupa, in aparenta, si de tema antisemitismului dar in fapt nu poate sa o faca pentru ca nu are in componenta nici un singur evreu. Antisemitismul ne afecteaza pe noi, evreii. Eu nu cred ca cei care nu sunt evrei pot percepe cu adevarat ce inseamna antisemitismul pentru noi. Nu pot percepe nuantele sale, vorbim aici despre judecatori si politisti.”

O dezbatere fructuoasa ale carei ecouri benefice pentru societate ar trebui regandite intr-un proiect mai amplu cu deschidere catre sistemul educational din Romania la toate esaloanele lui.

Prin bunavointa prof. si regizorului Copel Moscu - director al Festivalului de Film Cinepolitica, a putut fi vizionat zguduitorul film "Murer: Anatomia unui proces", productie 2018 (Austria-Luxemburg), scenariul/regia:Christian Frosch. Povestea revoltatoare a „Macelarului din Vilnius”, odiosul criminal al atator evrei din lagarul de la Vilnius, facut scapat de justitia din Graz,  a fost prezentata de scriitorul  Radu F. Alexandru.

Remarcabila initiativa organizatorilor, invitatilor si participantilor la aceasta dezbatere in care viitorul incepe azi.

 

 

Ultimele noutati
Din România literara în Israelul literar Interviu cu poeta Maria Gaitan Mozes
08.07.2019
Irina Airinei: Care sunt primele amintiri din viata poetei Maria Gaitan? Maria Gaitan Mozes: „M-am nascut în Basarabia si am venit în România în 1943. Am învatat primul an la Chisinau la o scoala de educatoare si norocul a fost ca toata administratia scolii a fost transferata în România. Dar în România am venit la...nimeni. Noroc ca am gasit un consatean care m-a gazduit si, dupa aceea, când a început scoala, casa mea a fost internatul. Mai aveam doi frati în România. Am terminat scoala în 1949. Cât am fost în scoala am trait sub pavaza unei evreice care era directoare care ne-a cazat undeva în spatele scolii pentru a nu fi gasite si trimise înapoi. Tata era mort deja. La terminarea scolii m-au trimis la una dintre primele gospodarii colective, Livedea, ca educatoare si eram vizitata de oameni politici, scriitori, pictori, muzicieni. Si a venit acolo Veronica Porumbacu. Unde s-o gazduiasca? La mine. La urma, poeta m-a întreabat: Dar cine îti face materialul didactic pentru copii? La care eu i-am raspuns: Eu singura îmi fac materialul,în special poeziile. Am trimis la concursuri, am început sa fiu premiata.” Veronica Porumbacu mi-a citit versurile. O poezie a mea a fost publicata în Viata Româneasca.
Citeste mai mult
Vezi toate articolele
Fii prieten pe Facebook