Articole

AGERPRES 30/06/2019 MARSUL VIETII IASI

Manifestarea a debutat duminica dimineata cu o ceremonie in Cimitirul Evreiesc din Iasi, unde a fost marcat un moment simbolic de recunoastere a meritelor deosebite ale comunitatii evreiesti in dezvoltarea Iasiului.

Participantii la mars au intrat pe noua poarta a Cimitirului Evreiesc, donata de o companie privata, fiind intâmpinati de edilul Mihai Chirica si de presedintele Comunitatii Evreiesti din Iasi, Abraham Ghiltman.

"E un moment deosebit de emotionant. Veti trece pentru prima data pe poarta de intrare reconstruita a Cimitirului Evreiesc. A fost o istorie foarte chinuita a acestei porti, mutata de foarte multe ori de catre cei care nu au inteles niciodata ca aceasta comunitate trebuie respectata in profunzime, plecând in primul rând de la cei care odihnesc in pamântul acestui oras. Am reusit in acest an sa o aducem acolo unde ii este locul - Cimitirul Evreiesc, care este ce mai mare din România si care adaposteste, poate, cele mai frumoase momente funerare care s-au cladit pe acest teritoriu. N-am sa uit rautatea cu care o parte din oamenii politici ai zilelor noastre a incercat sa puna administratia locala in conflict cu una dintre cele mai vechi comunitati cum este cea a evreilor. (...) Am trecut cu bine peste acel moment si am spus: faptele sunt cele care pot vorbi mai bine despre ceea ce suntem noi cu adevarat si suntem astazi aici. (...) Cu aceasta ocazie credem ca am inchis una dintre ranile acestei comunitati si de azi inainte putem sa spunem ca suntem in cea mai frumoasa perioada a acestei comunitati dupa 78 de ani", a spus primarul Mihai Chirica.

La inaugurarea portii de intrare a Cimitirului Evreiesc, rabinul Wasserman a oficiat o slujba speciala cu acest prilej, in limba româna, in care i-a multumit lui Dumnezeu ca "noi am ajuns in aceasta zi care aduce cinste nu numai victimelor, dar si pentru oamenii care traiesc".

A fost intonat apoi imnul Stratului Israel si cel al României si in memoria celor ucisi in Pogromul de la Iasi s-au rostit rugaciuni de catre sfântul rabin Ioséf Harel, rabinul pensionarilor din Armata israeliana - Tzahal, apreciat ca fiind "un neobosit luptator" pentru intarirea legaturilor dintre România si Israel, rabinul Josef Wasserman si rabinul evreilor din România, Rafael Schaffer.

Au fost aprinse sase lumânari in memoria celor sase milioane de evrei ucisi in Holocaust, au fost depuse apoi coroane de flori din partea Presedintiei României si Guvernului, Ambasadelor SUA si Statului Israel, Federatiei Comunitatii Evreilor din România, Primariei Ashdod, Asociatiei pentru Promovarea Iudaismului in România, Garnizoanei Iasi.

Mesajul Comunitatii Evreilor din Iasi a fost prezentat, apoi, de catre presedintele Abraham Ghiltman, care a subliniat ca a avut loc "un odios masacru" suferit de populatia evreiasca din Iasi in iunie 1941 când, in decurs de trei zile, au fost ucisi 15.000 de evrei dintr-o populatie de 50.000, "unii chiar in chinuri groaznice".

"A inceput a fi omorâti in fata casei, pe strada Cuza Voda, unde erau initial magazine evreiesti unul lânga altul si, dupa aceea, au fost morti unul lânga altul pe trotuar. A culminat dupa aceea cu evenimentele de la Chestura, Am trait acele evenimente. A sunat o alarma falsa, ca si cum ar fi fost Iasiul sub asediul bombardierelor sovietice, dar aceasta a fost doar un pretext ca oamenii sa fie adunati la un loc. (...) In curtea Chesturii s-a tras cu mitraliera in multi evrei, pentru singura vina ca erau nascuti evrei. A doua zi supravietuitorii au fost dusi la gara din Iasi. (...) Au fost pusi cu totii cu fata la pamânt pentru a fi usor numarati. In gara Iasi au fost trase doua garnituri de tren de marfa cu obloanele zavorâte si batute in cuie. Intr-un vagon au fost inghesuiti intre 140 si 160 de oameni, care au fost impinsi cu baionetele. Apoi, pe o caldura infioratoare, aceste doua tremuri au pornit. Au mers ore in sir fara pic de aer sau apa si majoritatea au murit", a povestit Abraham Ghiltman.

El a adauga ca Marsul Vietii a dorit sa demonstreze acum ca exista si viata in afara de moarte.

A vorbit apoi fiul unei victime, Shlomo Shafir, care a povestit ca s-a nascut la Iasi in 1935, pe o strada pe care a asistat, alaturi de familia sa, la "legile contra evreilor" date de fostul premier Ion Anonescu. "Nu puteam iesi pe strada fara sa avem steaua galbena pe haine. (...) Tatal meu a fugit la Chestura pentru o chitanta pe care scria "liber" si de atunci nu l-am mai vazut. Dupa câteva luni, mama mea a intâlnit pe cineva pe strada care i-a povestit ca tatal meu a fost bagat cu forta in trenul mortii", a spus acesta.

La comemorarea a 78 de ani de la Pogromul de la Iasi, presedintele Klaus Iohannis a transmis un mesaj in care a subliniat ca nu trebuie neglijat riscul manifestarilor de ura, antisemitismul, rasismul, nationalismul si extremismul, mentionând ca actiunile de distrugere a unor cimitire evreiesti confirma existenta acestui pericol.

"Acum 78 de ani, pe strazile Iasiului, era in plina desfasurare o campanie diabolica de persecutie, capturare si exterminare a populatiei evreiesti. Lichidarea fizica a evreilor din Capitala Moldovei facea parte dintr-un plan crud si las care i-a vizat, de asemenea, pe evreii din Basarabia si Bucovina. Pe strazile si in imprejurimile vechiului târg pasnic si linistit a avut loc un macel de o brutalitate greu de imaginat pentru o societate moderna: pe trotuare, in spatii deschise, in incinta unor institutii publice, in "trenurile mortii" si-au dat ultima suflare multi dintre cei care astazi se odihnesc in Cimitirul Evreiesc din Iasi. Din acel infern al oamenilor - dintre care nu au lipsit batrâni, femei si copii - renegati de statul care trebuia sa-i protejeze, o parte au reusit sa supravietuiasca si au devenit peste timp marturisitorii acelor orori, iar mostenirea lor ramâne pe veci, prin amintire, in constiinta noastra colectiva. (...) Este laudabil demersul autoritatilor locale de a amenaja fosta Chestura a Politiei din Iasi ca un spatiu sacru al memoriei evreilor ieseni, unde atâtia si-au gasit sfârsitul in zilele pogromului. (...) Existenta unui astfel de muzeu in Capitala ar fi o dovada de asumare a responsabilitatii, de afirmare a coeziunii dintre noi si, mai ales, o sursa de speranta ca toleranta si nediscriminarea, care au stat la baza edificiului societatii noastre renascute in 1989, sunt in continuare valori fundamentale", apreciaza seful statului in mesajul care a fost adresat participantilor de consilierul de stat Nicoleta Nicolae.

Mesajul Guvernului României a fost adresat participantilor de catre Lilla Debelka, secretar de stat in Ministerul Românilor de Pretutindeni.

"Onoram astazi memoria victimelor unuia dintre cele mai violente masacre din istoria evreilor din România din 27 - 29 iunie 1941, in urma caruia si-au pierdut viata mai bine de 13.000 de evrei români. In numele doamnei ministru pentru Românii de Pretutindeni, Natalia Intotero, si a ministerului pe care il reprezint, aduc un omagiu tuturor celor care acum 78 de ani au fost victimele Pogromului de la Iasi si ale actiunilor xenofobe, rasiste si antisemite din acea perioada. Totodata doresc sa transmit toata stima, onoarea si cinstea supravietuitorilor, care au devenit un exemplu de curaj, de rezistenta si demnitate umana. (...) Violenta oamenilor impotriva semenilor trebuie inlocuita de respect, compasiune si toleranta", a aratat reprezentantul MRP.

Un omagiu victimelor acelor evenimente a fost adresat, in cadrul ceremoniei, de Bianca Menendez, sefa sectiei politice a Ambasadei SUA la Bucuresti.

"Suntem si vom fi intotdeauna uniti intr-o cauza comuna - aceea de a ne tine promisiunea ca ororile Holocaustului nu trebuie sa se repete, Acum 78 de ani Iasiul a devenit locul unde a inceput distrugerea comunitatii evreiesti din România. Ion Antonescu a ordonat masacrarea evreilor din Iasi ca parte a campaniei sale de eliminare a acestora. (...) Ii plângem pe cei care au murit si ii onoram pe cei care au indurat suferinte inimaginabile dar, cu toate acestea, au supravietuit. Nu putem schimba istoria, dar putem actiona ferm pentru a putea preveni repetarea unor evenimente tragice pe viitor. Trebuie sa ne asiguram ca generatiile viitoare vor respinge ura care a facut Holocaustul posibil. Sa nu uitam lectiile trecutului", a spus reprezentata Ambasadei SUA.

La rândul sau, adjunctul sefului de misiune al Ambasadei Israelului la Bucuresti, Tania Berg-Rafaeli, a subliniat ca anual in aceasta perioada la Iasi se comemoreaza suferintele victimelor unei cruzimi odioase de care oamenii sunt capabili.

"Acum 78 de ani in jur de 15.000 de oameni au fost umiliti, torturati si ucisi in numele unei asa-zise ideologii, Pacatul de a se fi nascut evrei a fost atât de mare, incât fiecare dintre ei trebuia sa moara", a spus oficialul, care a subliniat contributia comunitatii evreiesti la dezvoltarea economica si sociala a orasului Iasi.

Reprezentanta Ambasadei Israelului a adaugat ca, din nefericire, traim intr-o perioada in care atitudinile xenofobe si antisemite sunt din ce in ce mai prezente in Europa, iar acestea reprezinta nu doar o amenintare la adresa comunitatilor evreiesti, ci si la adresa valorilor europene. "România este una din tarile care face eforturi constante de a-si asuma responsabilitatile pentru trecut", a spus Tania Berg-Rafaeli, care le-a multumit autoritatilor române pentru eforturile facute in acest sens, in special in perioada detinerii Presedintiei rotative a Consiliului Uniunii Europene.

"Se spune ca evreii sunt hârtie de turnesol a omenirii. In momentul in care apare rosul sângelui evreilor, lucrurile devin din ce in ce mai proaste. In timpul Pogromului strazile Iasiului s-au inrosit si stim apoi ce a urmat. (...) In ultimi ani si mai ales anul acesta din ce in ce mai multe manifestari antisemite, mai ales in Europa, apar din nou. Avem desacralizari de cimitire in Europa, SUA dar si aici, la câtiva kilometri de Iasi - la Husi, unde au fost desacralizate de curând 73 de morminte. Si raspunsul a fost de fiecare data ca au fost doar niste adolescenti. Chiar daca a fost asa, intrebarea se pune cum au fost ei crescuti, cum au fost ei educati in familie si in scoala?", a declarat secretarul general al FCER - Cultul Mozaic, Eduard Kupferberg.

Rabinul Josef Wasserman a evocat tragedia din 1941, afirmând ca singura vina a celor ucisi a fost aceea ca aveau sânge evreiesc. El a subliniat meritul primarului Iasiului, care colaboreaza cu fundatia pe care o conduce de cinci ani.

"Victimele din anul 1941 n-au putut visa in visul cel mai bun ca dupa 78 de ani ofiteri români si israelieni le dau onorul, iar acest vis a fost posibil datorita colaboratorilor nostri care sunt acum: Clubul Cavalerilor de Malta, Agentia TAROM, Hotelul International, dar este aici alaturi de noi si presedintele Asociatiei Scriitorilor Israelieni de Limba Româna, Dragos Nelersa, care are alaturi de el presa din Israel si din România. Singurul scop este sa nu uitam istoria poporului român si, totodata, sa nu se mai intâmple niciodata astfel de tragedii nicaieri in lume. (...) Elie Wiesel a spus sa aducem mereu martori noi", a subliniat initiatorul Marsului Vietii.

El a citit apoi un fragment din testamentul lui Adolf Hitler, scris in buncarul de la Berlin, in 29 aprilie 1945, in prezenta a patru apropiati, conform caruia obliga viitoarea conducere a poporului "sa vegheze cu atentie la pastrarea legilor rasiale si a luptei impotriva otravitorului mondial al intregii omeniri - iudaismul international". "Acum se intelege mai bine josnicia antisemitismului si importanta statului Israel. Avem dreptul sa venim sa locuim in Israel si sa sarutam pamântul Tarii Sfinte - patria poporului evreiesc istoric. Nu avem alta tara", a subliniat rabinul Josef Wasserman.

"Marsul Vietii reprezinta pentru noi mesajul ca nu mai este permis ca in epoca moderna sa se mai intâmple astfel de tragedii. Am participat cu emotie impreuna cu membrii nostri din toata tara, atât la invitatia bunului nostru prieten, Rabinul Wasserman, sufletul acestei actiuni, cât si ca urmare a parteneriatului pe care-l avem cu Federatia Comunitatilor de Evrei din Romania. Aceste proiecte se integreaza in strategia Clubului de consolidare a prezentei globale", a declarat, totodata, presedintele Clubului Cavalerilor Hospitalieri - Cavaleri de Malta, George Rusu.

Sâmbata a avut loc o reuniune cu cei 60 de supravietuitori si urmasi ai victimelor Pogromului din Iasi, din România si din Israel, care au povestit pe rând tragediile personale prin care au trecut ei si familiile lor. AGERPRES/(A-autor: Catalina Matei, editor: Karina Olteanu, editor online: Ady Ivascu)
Ultimele noutati
Din România literara în Israelul literar Interviu cu poeta Maria Gaitan Mozes
08.07.2019
Irina Airinei: Care sunt primele amintiri din viata poetei Maria Gaitan? Maria Gaitan Mozes: „M-am nascut în Basarabia si am venit în România în 1943. Am învatat primul an la Chisinau la o scoala de educatoare si norocul a fost ca toata administratia scolii a fost transferata în România. Dar în România am venit la...nimeni. Noroc ca am gasit un consatean care m-a gazduit si, dupa aceea, când a început scoala, casa mea a fost internatul. Mai aveam doi frati în România. Am terminat scoala în 1949. Cât am fost în scoala am trait sub pavaza unei evreice care era directoare care ne-a cazat undeva în spatele scolii pentru a nu fi gasite si trimise înapoi. Tata era mort deja. La terminarea scolii m-au trimis la una dintre primele gospodarii colective, Livedea, ca educatoare si eram vizitata de oameni politici, scriitori, pictori, muzicieni. Si a venit acolo Veronica Porumbacu. Unde s-o gazduiasca? La mine. La urma, poeta m-a întreabat: Dar cine îti face materialul didactic pentru copii? La care eu i-am raspuns: Eu singura îmi fac materialul,în special poeziile. Am trimis la concursuri, am început sa fiu premiata.” Veronica Porumbacu mi-a citit versurile. O poezie a mea a fost publicata în Viata Româneasca.
Citeste mai mult
Vezi toate articolele
Fii prieten pe Facebook