Revista

Mosari interviu

CAFEAUA PRIETENIEI ROMaNO-ISRAELIENE

Irina Airinei, presedintele Asociatiei interetnice ANIMA FORI in dialog cu G. MOSARI, presedintele ASOCIATIEI SCRIITORILOR ISRAELIENI DE LIMBA ROMaNA

 

Draga Mosari, iti multumesc pentru invitatia la cafea. Ce mai faci tu, ce mai face Asociatia Scriitorilor Israelieni de Limba Romana al carui presedinte esti de ani de zile ?

Asociatia realizeaza destul de multe actiuni in fiecare luna, cate o lansare de carte, iar in sedinta de lansare prezentam doua sau chiar trei carti noi si oamenii sunt interesati pentru ca ne concentram pe esenta lucrurilor, pe literatura, nu incercam, ca altii care au aparut in ultimul timp pe piata si au inceput un fel de concurenta cu Asociatia Scriitorilor, sa  ne disipam in spectacole sau festivaluri. Noi facem o activitate serioasa, suntem o organizatie care exista de 40 de ani, asa ca noi lucram profesionist, oamenii vin cu placere la sedintele noastre, ne asculta, discutam despre cartile scrise de noi. As dori sa subliniez aportul deosebit al Casei de Editura FAMILIA si al GAZETEI ROMaNESTI, miraculosi fermenti de cultura datorati entuziastului colectiv de redactie condus de doi oameni minunati, Dragos Nelersa si Ioana Toff.

Ce lansari importante si alte evenimente au fost in ultima vreme ?

Am lansat cartile lui Paul Leibovici care a avut si o lansare anterioara in Romania, un volum aparut la Iasi, la Editura de „24 de ore” condusa de Adi Cristi, el preocupandu-se foarte mult de scriitorii israelieni de  limba romana in cadrul filialei Iasi a Uniunii Scriitorilor din Romania, dev asemenea, volume semnate de Francisca Stoleru, Madelaine Davidsohn si altii care au publicat carti valoroase. in general, la sedintele noastre e o atmosfera calda, prietenoasa, avem si intermezzo-uri muzicale, muzica clasica sau traditionala si, in general, toate lansarile si toate sedintele noastre au fost interesante, inclusiv sedinta de comemorare a 4 ani de la moartea lui Shaul Carmel care a fost multi ani presedintele Asociatiei Scriitorilor. Am reusit sa editam, anual, revista IZVOARE. Dar am realizat un numar in plus fata de cele pe care ni le-am propus, cu colaborarea scriitorilor israelieni de limba romana din Asociatie dar si cu colaborarea unor scriitori din Romania care au raspuns intotdeauna cu placere solicitarii noastre de a contribui la alcatuirea revistei IZVOARE. Creatiile noastre privesc si Israelul si Romania, iar Asociatia Scriitorilor Israelieni a imbogatit literatura romana contemporana cu spatiul tematic si cultural israelian. Asadar, in prezent, literatura romana include si creatii care pleaca de la teme care nu au mai fost tratate pana acum. De asemenea, avem cativa umoristi foarte buni, incepand cu Andy, cunoscut inca  de pe cand traia Mircea Crisan in Romania, avem si un epigramist pe care, „intamplator”,  il cheama Cioclu, dar care a participat, in Romania, la un concurs de epigrame si a publicat si niste volume de succes. Membrii asociatiei noastre profesionale se prezinta la un nivel bun si pe noi ne bucura asta. Scriitorii nostri iubesc limba si literatura romana si cultiva o limba romana literara exemplara. Acum pregatim un nou numar, mai voluminos decat cele anterioare, sponsorizat de Asociatia Evreilor Originari din Romania AMIR, dar si de membrii nostri cum ar fi scriitoarea Ada Shaulov Enghelberg si poeta Maria Gaitan. Exista, in asociatia noastra o atmosfera de dragoste fata de Asociatia noastra care, de 40 de ani se mentine tanara.

Ce a mai realizat ASILR ?

Noi am deschis de cativa ani un centru al literaturii israeliene de limba romana la Libraria SIGMA de pe strada Berthelot din Bucuresti. Mai dorim sa mai deschidem cateva puncte din acestea care sa ne faca cunoscuti in Romania. in revista de cultura CLIPA, scriitorul Dinu Sararu ne-a dat o pagina intreaga in fiecare luna in care si eu voi publica o tableta umoristica. Avem si alte colaborari in presa culturala romaneasca, Bianca Marcovici, de exemplu. Eu colaborez la CONTEMPORANUL si la CRONICA in care am  rubrici de corespondente din Tara Sfanta. Prin ceea ce facem noi, incercam sa mentinem o atmosfera calda, de prietenie intre Romania si Israel, desi, din pacate, mai ales in ultimul an au aparut cateva glasuri dusmanoase la adresa  Romaniei si care, crezand ca lovesc in Asociatia Scriitorilor prin ceea ce publica ei, de fapt, lovesc in Romania, in tara mama, deoarece incearca sa transforme niste prieteni ai Romaniei in adversari. Sunt cateva persoane care merg pe aceasta linie conflictuala , dar noi ne vedem de treaba si, cum se spune, „cainii latra, caravana trece”. As vrea sa subliniez relatiile foarte bune cu Institutul Cultural Roman din Tel Aviv si din Bucuresti si dorinta noastra dea dezvolta aceste relatii spre binele ambelor noastre tari. Si asta pentru ca scriitorii din Asociatia noastra sunt foarte legati de Romania, cum spunea profesorul Carol Iancu, o „matrie” de care niciodata nu ne-am despartit, izvorul nostru de apa vie pentru minte, inima si literatura.

 

Ultimele articole
Romania si razboaiele de imagine de Dorin Suciu (5)
10.08.2019
Asertiunile colportate de diversi agenti de influenta pot fi grupate pe categorii si fac parte dintr-un razboi de imagine impotriva Romaniei care trebuia despuiata de ultima bruma de simpatie pe care i-o conferise sangeroasa revolutie din decembrie 1989. Ele urmaresc acreditarea catorva idei:romanii sunt un popor violent si intolerant care comite pogromuri asupra maghiarilor. Stabilirea unei paralele intre epurarea etnica din Bosnia si situatia maghiarimii din Transilvania;„genocidul psihic si cultural” la care este supusa minoritatea maghiara din Transilvania; in Romania are loc o restauratie a dictaturii comuniste; renasterea in Romania a fascismului (sic!) prin organizatia Vatra romaneasca; incercarea de acreditare publica a opiniei ca in Romania exista un „traditional antisemitism romanesc” si transmiterea (prin transfer emotional) a tezei ca „maghiarimea persecutata” din Romania s-ar afla in aceeasi situatie dramatica precum evreimea europeana intre cele doua razboaie mondiale; promovarea in forurile internationale a intoxicarii (lansata in 1991 de Geza Entz, directorul Oficiului pentru Maghiari de peste Granite a guvernului ungar) privind asa-zisa „bomba etnica cu explozie intarziata” a carei dezamorsare poate fi realizata doar prin impartirea Transilvaniei in cantoane, dupa modelul elvetian, sau dupa modelul belgian, prin acordarea de autonomie teritoriala pe criterii etnice ca in Flandra si Valonia; Transilvania, multinationala si multiculturala, poate fi considerata imaginea extrem orientala a democratiei occidentale; Romania este un stat-paria, fara traditie democratica, de cultura ortodoxa, deci in afara ariei culturale a Europei si care refuza „drepturile umane, individuale si colective ale nationalitatii maghiare”.
Citeste mai mult
Vezi toate articolele
Fii prieten pe Facebook