Revista

EXPOZITIA „DOCUMENTELE MARII UNIRI”

Dr. Ionut Cojocaru: Initiativa acestei expozitii am luat-o in urma convorbirii mele cu domnul europarlamentar Laurentiu Rebega care mi-a solicitat sprijinul pentru a face o intalnire aici, la Bruxelles care sa marcheze Centenarul Marii Uniri. Este unul dintre primii pasi pe care ii vom face in aceastadirectie si am plecat de la ideea cunoasterii si promovarii Centenarului Marii Uniri la Bruxelles printr-o expozitie care cuprinde cele trei provincii istorice, Basarabia, Bucovina, Transilvania si evenimentele din Primul R?zboi Mondial, Marele R?zboi, a?a cum este cunoscut, încheiat  la 1918 cu Marea Unire. Si, dincolo de aceasta, vrem sa evidentiem si Romania Mare, parcursul  si calea spre Unire a tuturor romanilor din toate provinciile istorice pana la Unirea cu Romania. Expozitia este insotita si de colectia celor 160 de carti, colectie ingrijita de profesorul Ioan Scurtu. Voi lua cuvantul alaturi de profesorul Ioan Opris si de profesorul Gheorghe Onisoru, de directorul Bibliotecii Judetene Dolj Lucian  Dindirica, de profesorul Ioan Talpes care vor vorbi despre importanta acestui moment istoric. Speram ca tensiunile politice vor fi lasate la o parte  ca sa participe ?i ceilalti europarlamentari. Suntem o delegatie de 14 istorici aici (Gh. Onisoru, Ioan Opris, Ioan Talpes, Florian Bichir, Lucian Dindirica, Aurel Stefanachi, Gh. Sbarna, Liviu Taranu, Florian Banu s. a.),  un redactor si un cameraman de la TVR. Consider ca este un eveniment foarte important pentru Romania. Deschiderea expozitiei va avea loc maine incepand cu 10, 45 la Parlamentul European. Expozitia va ramane o saptamana in acea sala in care toti europarlamentarii o pot viziona.

Ce va  cuprinde?

Expozitia va  cuprinde imagini privind aspecte din Marele Razboi, evenimente, soldati, personalitati din Transilvania, Bucovina, Basarabia, Rezolutia Unirii, harti cu provinciile istorice plus volumul „Documentele Marii Uniri” in engleza si franceza si celelalte 160 de volume importante despre Marea Unire  ingrijite de profesorul Ioan Scurtu.

                Florian Bichir:

Eu am venit  sa vorbesc despre Centenarul Unirii, cel mai mare eveniment din via?a poporului roman. Si daca autoritatile nu se ocupa...a fost nevoie de o initiativa privata. Eu o sa vorbesc in limba mea materna, romana, care e o limba a Uniunii Europene. Si trebuie sa ne respecte pentru asta.

 

Ultimele articole
Romania si razboaiele de imagine de Dorin Suciu (5)
10.08.2019
Asertiunile colportate de diversi agenti de influenta pot fi grupate pe categorii si fac parte dintr-un razboi de imagine impotriva Romaniei care trebuia despuiata de ultima bruma de simpatie pe care i-o conferise sangeroasa revolutie din decembrie 1989. Ele urmaresc acreditarea catorva idei:romanii sunt un popor violent si intolerant care comite pogromuri asupra maghiarilor. Stabilirea unei paralele intre epurarea etnica din Bosnia si situatia maghiarimii din Transilvania;„genocidul psihic si cultural” la care este supusa minoritatea maghiara din Transilvania; in Romania are loc o restauratie a dictaturii comuniste; renasterea in Romania a fascismului (sic!) prin organizatia Vatra romaneasca; incercarea de acreditare publica a opiniei ca in Romania exista un „traditional antisemitism romanesc” si transmiterea (prin transfer emotional) a tezei ca „maghiarimea persecutata” din Romania s-ar afla in aceeasi situatie dramatica precum evreimea europeana intre cele doua razboaie mondiale; promovarea in forurile internationale a intoxicarii (lansata in 1991 de Geza Entz, directorul Oficiului pentru Maghiari de peste Granite a guvernului ungar) privind asa-zisa „bomba etnica cu explozie intarziata” a carei dezamorsare poate fi realizata doar prin impartirea Transilvaniei in cantoane, dupa modelul elvetian, sau dupa modelul belgian, prin acordarea de autonomie teritoriala pe criterii etnice ca in Flandra si Valonia; Transilvania, multinationala si multiculturala, poate fi considerata imaginea extrem orientala a democratiei occidentale; Romania este un stat-paria, fara traditie democratica, de cultura ortodoxa, deci in afara ariei culturale a Europei si care refuza „drepturile umane, individuale si colective ale nationalitatii maghiare”.
Citeste mai mult
Vezi toate articolele
Fii prieten pe Facebook